Blog

Un test internaţional a plasat elevii din Republica Moldova în rândul codaşilor la lectură, matematică şi ştiinţe.
Mai bine de jumătate dintre elevii de clasa a IX-a nu au dat dovadă de competenţe în domeniile evaluate. Acelaşi scor este înregistrat în Albania, Kazahstan şi Columbia. Cei mai deştepţi elevi s-au dovedit a fi cei din China şi Finlanda, iar cei mai analfabeţi – din Kîrgîzstan.
La testare au participat, acum doi ani, peste 5 mii de elevi în clasa a noua din 188 de instituţii de învăţământ din ţară. La competenţele în lectură, ţara noastră a ocupat locul 65 din 74 de ţări participante. La matematică ne-am situat pe poziţia 59, iar la ştiinţe ne-am plasat pe poziţia 57 din clasament.
Profesorii spun că în lipsa exerciţiilor practice, elevii nu ştiu să aplice cunoştinţele în viaţa de zi cu zi.
Oficialii din Ministerul Educaţiei sugerează că rezultatele proaste ale elevilor sunt rodul muncii profesorilor.
Cam așa arată știrea preluată din Jurnal, ascunsă printre alte știri într-o zi de sâmbătă. Ea n-a ținut prima pagină a ziarelor noastre. Nici orele de vârf ale televiziunilor noastre.
Profesorii dau vina pe lipsa exercițiilor practice. Ministerul dă vina pe profesori. Și uităm:
1. Copiii apar pe lume ca o întâmplare nefericită a plăcerilor scurte de altădată dintre un ea și un el.  Uităm să vorbim cu ei. Să le arătăm zăpada, luna și balega. Iar ca să nu ne bată la cap, atunci le cumpărăm un televizor, o antenă parabolică și le punem un canal cu desene animate în arabă.
2. La grădiniță îi învățăm doar cu poezii de carton. Obligatoriu, îi punem pe „o taburetă” să recite „cățeluș cu părul creț”, când ne-am adunat la un rachiu cu familiile. Ca să vedem ce i-a învățat educatoarea.
3. Educatoarea urăște copiii încă de când s-a dus la facultatea de pedagogie. Dacă învăța mai bine în școală, atunci se ducea la o altă facultate.
4. În clasele primare îi dăm copilului radicali. La matematică. Avicena la științe. Ion Barbu la lectură. Și atât de mult de învățat încât după opt ore de făcut lecțiile copiii sârguincioși încă nu le-au terminat.
5. Învățătoarea urăște copiii încă de când s-a dus la facultatea de pedagogie. Dacă învăța mai bine în școală, atunci se ducea la o altă facultate.
6. În clasele liceale îi dăm copilului probleme cu 5 necunoscute. La matematică. Morcoveață la română. Anatomia robotului la științe (deja avem vreo 5 obiecte ieșite din științe).
7. Profesorul urăște copiii încă de când s-a dus la facultatea de pedagogie. Dacă învăța mai bine în școală, atunci se ducea la o altă facultate.
8. Copilul se duce la universitate. Ca să învețe ceva care nu va utiliza niciodată în viață. Dar facultatea de pedagogie e doar pentru pierdanți.
Între timp, noi am crezut că vom fi mai deștepți dacă vom fi pentru istoria românilor. Din oficiu vom fi deștepți dacă vom spune limbii române că e română. Din născare suntem deștepți că Eminescu e peste tot. Suferim că nu suntem în Europa. Și nu avem abilități practice. Să deschidem cărțile. Și să le citim.
Și vom fi proști.

Comentarii(46)

    • Veronica

    • 10 ani în urmă

    Vorbim cu ei … prin Skype, despre transferuri Western Union, panetoane si cit de mult ii uraste profesoara. Profesoara, pe linga frustrarile de jurist-economist neimplinit, acumuleaza noi, de la elevii care la lectii privesc peste geam zapada, se gindesc la luna, sau poate la balega.
    Pe linga televizor, le cumparam calculator, telefon ultim racnet (ca profesoara, cu salariu de 2000 lei, sa se umple de oftiga). Le cerem sa invete bine; ca rasplata le promitem un loc de munca bine platit … in Italia. Fericiti, ei stau pe odnoklasnici sa le treaca timpul (doar nu or cauta solutii la probleme cu tocmai 5 necunoscute!); posteaza/comenteaza poze indecente – cresc mai repede.
    Le cumparam 3 perechi de cizme pe sezon si 0 carti, platim din greu bacul (ce mult ii uraste profesoara), ne crapa appendix-ul dar ii “bagam” la ASEM. Cu ocazia fericita adunam familiile la un rachiu, ii punem pe “tabureta” sa le lamureasca neamurilor ce e un businessmano-administrator.
    Si destepti nu vom fi – chiar daca Albania, Colombia si Kazahstan se mai lasa pe tanjala.

    1. @Veronica: Până în anii 80 era o situație deplorabilă și în educația finlandeză. Știu un funcționar public care a învățat acolo. Dar nu mi-a răspuns la telefon să-mi zică de reformele de atunci.

  1. mda … cel mai trist adevar pe care l-am citit in ultima vreme 🙁

    1. @Valeriu: Adevărurile sunt triste. Minciunile sunt frumoase.

    • dandy

    • 10 ani în urmă

    Si de vina ramin iarasi cartile. Cele citite. Si cele necitite. Perre Bayard, un profesor francez, autorul betsellerului “Comment parler des livres que l’on n’a pas lus?”, propune o teorie interesanta despre riscurile (ne-)lecturii. Din perspectiva psihologiei comunicarii. O perspectiva mai optimista, zau .

    1. @dandy: Bine, poți vorbi despre cărțile necitite atunci, când ai în spate o mare biblioteca citită. Deja.

  2. “Profesorii spun că în lipsa exerciţiilor practice, elevii nu ştiu să aplice cunoştinţele în viaţa de zi cu zi”. După aceasta, ce sens mai are să zicem despre studiile de la facultate???
    E dureros de adevărat în cele scrise mai sus. E şi mai rău că sunt nişte lucruri cunoscute de noi toţi, dar atunci când le mai citim o dată, durerea e şi mai… dureroasă… 🙁

    1. @Tatiana: Până la studiu prostia noastră era o ipoteză. Acu e realitate.

    • dandy

    • 10 ani în urmă

    Studiile de genul asta au viata scurta. Cel mult 10 ani. Adevarul compartiei cu ceilalti este amar la gust, dar poate da roade bune. Daca se vrea o schimbare. Dar stiu din experienta ca e mai comod sa fii prost. Problma cea mare nu e asa zisa prostie, ci lipsa dorintei de a fi instruiti, eficienti, responsabili pentru popria existenta.

    1. @Dandy: „Lipsa dorinței…” De acord. E firesc ca peste 10 ani, cu dorință, să depășim acest clasament.

    • Mircea

    • 10 ani în urmă

    Sper ca strigatul tau Gheorghe sa fie auzit. E o chestiune de valori. Dupa cîte am auzit de la parintii mei, dupa al II lea razboi mondial, barbatii si femeele erau setosi de carte si nu numai. Nu cred ca ei îsi imaginau atunci ca s-ar fi putut plati pentru note. Problema nu e doar pedagogica ci e si o problema de societate. Nici saracia nu e cauza principala. Societatea moldoveneasca e într-o criza de valori si într-o criza identitara. Ca editor faci foarte bine ceia ce faci, mai ramâne ca fiecare sa-si faca, daca nu cu pasiune, si daca nu la nivelul tau, atunci macar cinstit lucrul. E doar atît de simplu.

    1. @Mircea: Criza valorilor e problema cea mare. Ai perfectă dreptate. Bandurcii stau bine aciuați în locul blajinenilor.

    • Victor

    • 10 ani în urmă

    Eu am gasit un frate de gandire… IN SFARSIT! de acord cu toate cele spuse 100%

    1. @Victor: Ăsta-i totalitarism.

    • doru

    • 10 ani în urmă

    Nu ştiu cine a pus la cale acest “test internaţional”, dar, dacă-mi permiţi, Gheorghe, am să pun la mare îndoială corectitudinea şi semnificaţia rezultatelor lui. Nu exclud că testul a fost unul tendenţios, care să demonstreze anumite idei propagate de aceşti punători la cale ai testului. Nu cred că nivelul de cunoştinţe al tinerilor noştri este inferior nivelului din Occident, cum se încearcă să se dea de înţeles prin acest test. Şi nu spun asta din auzite.
    Nu cred că trebuie să disperăm sau să stigmatizăm la stânga şi la dreapta. Avem, desigur, destule lacune în Învăţământ şi în Familie, nu zic, dar să susţii că profesorii urăsc copiii (vezi p. 3, 5, 7:) înseamnă să arunci în ei (în profesori) cu balega despre care scrii în p. 1.
    Pe de altă parte, citesc textuleţele tale dintr-o răsuflare şi ţin să menţionez că o personalitate asemeni ţie nu se putea forma într-o societate atât de bolnavă, cu un sistem de învăţământ atât de infect, cum ţii să ne convingi. Păharul, chiar dacă nu e pe jumătate plin, are totuşi ceva lichid în el:)

    1. @Doru: 1. De fapt, acest test, oricât de tendențios ar fi fost, scoate în față sistemul de învățământ din Finlanda. Care, din alte surse, este considerat unul dintre cele mai performante din lume. Mă tem că este obiectiv. Testul.
      2. Balega o arunc în noi. Societatea și lipsa valorilor au dus la degradarea prestigiului profesiei de educator, învățător și profesor. E vorba de lipsa valorilor din toate domeniile: și învățământ, și afaceri, și politică, și literatură, și cultură, și muzică ș.a.m.d. Șmecherii s-au cocoțat în frunte. Lucrul bine făcut nu contează. Contează o găinărie făcută al timp și o șmecherie de mahala. Am schimbat scara valorilor. Și asta e grav.
      3. Eu m-am format într-o societate și mai bolnavă decât actuala. Cu un sistem de valori sovietic la școli, universitate și armată. Și un alt sistem, diametral opus, inoculat de bunică-mea. Care a avut cinci clase la români și o educație de la cucoana Sașa.

    • oxana

    • 10 ani în urmă

    pai bine si cum se explica atunci faptul cind un copil de acasa se transfera intr-o scoala din europa, este fruntas, si daca revine de acolo este codas acasa??nu e chiar atit de mult adevar in sondajele realizate de cei straini, poate s-ar ascunde niste interese ?

    1. @oxana: Teoria conspiraționistă și nevoia de dușmani ar fi o soluție pentru noi. Numai că nu ține. Peste hotare pleacă cei mai buni. Care sunt puțini. Și nimersc într-un sistem de valori funcțional. Fără șmecherii. Un om drag mie a luat cea mai mare notă la bac, la englezi, de când e liceul lor. Dar eu nu sunt sigur că în Republica Moldova ar fi avut note maxime. Copii buni iau nota 7 la bac. În RM. Și un copil care n-a învățat în anii de liceu nimic ia 10. Cu șmecherii. Credeți că acel copil bun mai crede în valori? Și în celălalt cuvânt: principii? Lipsa de valori ucide elitele. Majoritatea elevilor, care va trebui să formeze clasa de mijloc, este coborâtă la extrema cealaltă. A găinarilor. De aici și rezultatul prost. Finlandezii au selectat cei mai buni elevi pentru a deveni profesori, învățători, educatori. Le-au oferit salarii bune. Și au ridicat prestigiul educației. Apropo, Finlanda are cel mai liberal și lax sistem educațional: fără teme pentru acasă. Copilul trebuie să-și dezvolte personalitatea prin alte activități. Și le oferă aceste activități.
      În rest, toate discuțiile cu copiii buni ai Republicii Moldova (și eu cred că mai avem un fond genetic uimitor de viguros) care reușesc peste hotare sunt adevărate. Dar ei reușesc în alte sisteme de valori. Actualul sistem de valori din RM ne face pe noi editorii, scriitorii, politicenii, învățătorii, primarii, funcționarii publici ucigașii copiilor noștri. Suntem criminali cu „principii și valori”.

  3. Trist de tot

    1. @Victor: Lasă. Printre arțari e loc de bine.

    • Nelu

    • 10 ani în urmă

    O palma reala cu rasunet peste tot sistemul educational, cu toate reformele sale… Ecoul e tot inainte pe multi multi ani…prin specialisti prost pregatiti si necalificati…

    1. @Nelu: Sistemul educațional este oglinda societății. Ca să parafrazez în mod lax un citat din Lenin. Toți suntem de vină.

    • Yurii

    • 10 ani în urmă

    Poate stiti si ce intrebari au fost?

    1. @Yurii: Vreți să pregătiți răspunsurile pentru a copia la un eventual test?

    • Om Mohikanul

    • 10 ani în urmă

    Textul scris e doar o reflectare asupra unei constatari subiective.
    Mai interesante sunt opiniile din comentarii.
    Ce cred eu, este ca situatia creata nu permite sa facem niste previziuni negative sau pozitive in viitorul apropiat, tineretul nostru este plin de tehnologii si noi avem o forta de adaptare puternica, acum parintii pun teracota in toata lumea iar peste ceva timp generatia tanara va fi operator al tehnologiilor.
    Unicul adevar, este lipsa de afectiune catre copii si asta este cea mai mare trauma, restul cum spune o vorba din batrani ” totul ce se face, se face spre bine”

    1. @Om Mohikanul: Generația tânără va fi operator al tehnologiilor în toată lumea. Nu doar moldovenii se vor ocupa cu asta. Forță de adaptare puternică au și alte popoare. De la „chironul dacic” noi tot ne adaptăm. Ne adaptăm.

    • Nic Arsa

    • 10 ani în urmă

    Precum in zicala/butada cu Nastratin Hodja, care era pe-atunci judecator de pace in Damasc, simt ca toti aveti dreptate.
    “Cum este posibil ca toti sa aibe dreptate?” intreaba o femeie (ne)implicata in povestea cu pricina. Nastratin Hodja raspunde cu un zambet larg, “Si tu ai dreptate, femeie.”

    1. @Nic Arsa: Merci pentru Hodja.

    • Nic Arsa

    • 10 ani în urmă

    Dintr-o alta perspectiva, am vazut recent (pe You Tube) un interviu foarte interesant si edificator cu Neagu Djuvara. Apropo, a fost nascut in 1916 si este aflat actualmente intr-o forma fizica si intelectuala remarcabila.
    Raspunzand unei intrebari despre renasterea romanismului (la toate modurile, latitudinile si timpurile), Neagu Djuvara raspundea ca doar corectitudinea exemplara a noastra, a tuturora, in bloc precum si ca indivizi, in absolut orice, cu oricine si orisiunde ne va face sa renastem si sa fim ceea ce aspiram si am vrea sa fim.

    1. @Nic Arsa: De acord și cu Djuvara. Dacă el spune asta la 96 de ani înseamnă că mai sunt șanse.

    • nica

    • 10 ani în urmă

    Sunt de acord cu ce s-a spus pe undeva mai apasat(profesorii sunt de vina)Insa,chiar sa fie asa?Mai sunt parintii care acasa sa descida o carte si sa citeasca impreuna cu copilul,da nu ,,Morcoveata<,doar este atita literatura interesanta.Apoi sa nu uitam ca traim in lumea internetului a nanotehnologiilor,care vrei nu vrei te trag de la balega la monitor.Nu cred ca e vina profesorilor,intr-o oarecare masura da,dar,mai sunt si parintii(repet),societatea,internetul si constiinta omului.Sau ma gresesc?

    1. @nica: Părlinții sunt, în primul rând și în primul punct (vedeți texul), vinovați. Apoi societatea. Și lipsa valorilor. Profesorii sunt, întâmplător, un început de formare al sistemului de valori.

    • Adrian Barbuta

    • 10 ani în urmă

    ce pot sa spun.. cuvintele au fost bine alese si ideile au fost logic expuse, ceea ce face articolul plauzibil pentru persoanele naive, care dau vina pe “chestii”.
    Sa fiu sincer, nu cred ca asa persoane citesc acum acest articol, deci el ramine doar o opinie bazata pe principii simple. sau nu stiu.. poate fi si un bun initiator pentru teme de discutii, cum e pentru cei ce comenteaza acuma ;))

    1. @Adrian Barbuta: Nici nu am scopul să întorc globul cu nordul în sud.

    • rina

    • 10 ani în urmă

    mda… cel mai usor e sa dai vina pe profesor, dar nu pe parinti incompetenti si carora nu le pasa de nimic sau pe sistemul nostru educational(mai bine zis pe cei care fac aceest sistem si care nu au nici o atributie cu invatamintul si in viata lor nu au predat la scoala)

    1. @rina: Vina nu e doar a profesorilor. Vedeți punctul 1. E vina părinților, învățătorilor, profesorilor, scriitorilor, politicienilor, ziariștilor…

    • Adrian Barbuta

    • 10 ani în urmă

    Cam pe multe persoane se da vina ))) este asta o alegere corecta?- sa dai vina pe cineva?

    1. @Adrian Barbuta: Nu e o algere corecta. E o problema. Și încercăm s-o aducem în atenția lumii.

  4. Exista o solutie tehnica la aceasta situatie.
    Crearea lectiilor video de acei profesori talentati carora inca le pasa de soarta copiilor. Asa profesori inca mai exista.
    Iata si un proiect http://cunosc.org care face primul pas in aceasta directie. Partea pozitiva este ca lectiile video pot fi create atat de profesorii din R. Moldova cat si de cei din Romania.

    1. @Cunosc: Mulțumim.

    • Yurii

    • 10 ani în urmă

    @Erizanu: Copiatul – prima si unica motivatie ce ti-a venit in cap?
    Crezi ca lumea e la fel de proasta sa repete aceste intrebari si in alte teste?

    1. @Yurii: E doar prerogativa moldovenilor.

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    erizanu ne spune ca vom fi prosti ,tu din pacarea deja esti!

    1. @catalin codru: Adresatul?

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    eu vorbeam cu mine si de obicei ma tutuesc!

    1. @catalin codru: Am înțeles.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt