Teodor Baconschi, fiul poetului oniric Anatol Baconsky (originar din Basarabia), a lucrat custode al unor monumente pariziene, corector, librar, editor. Și-a luat doctoratul în Antropologie religioasă și Istoria comparată a religiilor la Universitatea Paris IV-Sorbona. Este consilier prezidențial, a fost ministru de Externe al României în 2009 – 2012, ambasador al României în Vatican, Lisabona și Paris.
Cum s-a format: „Tatăl a murit la numai 52 de ani, sub ruinele produse de cutremurul de la 4 martie 1977. (…) Aveam 14 ani. Moştenindu-i bibliotecă, i-am şi citit-o, până la 20. Acei ani ai comunismului îţi lăsau timp.”
De ce a intrat în politică: „Am intrat în politică, pentru că nu-mi place cum arată politica românească de azi.” „E cazul să revenim la bunul simţ care ne spune că o ţară condusă de inculţi sau de minţi viclene – şmecheria „pragmatică” a interlopului de tranziţie – nu se poate dezvolta sănătos. (…) Numai oamenii cu o educaţie superioară promovează valoarea, pentru că nu se tem de concurenţă.”
Greșelile României față de Republica Moldova: „După ce fosta republică sovietică a devenit stat independent şi neutru, Chişinăul a jucat rolul ingrat al unui poligon geopolitic. Elita locală fusese sovietizată. I s-a opus, în primii ani, o elită pro-românească idealistă (…) Atitudinea Bucureşti-ului din anii Iliescu a fost şi ea ambiguă: pe de-o parte, regăsiri simbolice şi poduri de flori; pe de-altă parte, un românism de faţadă, numai bun pentru a legitima acţiunile Moscovei…”
„Există parlamentari şi politicieni români care-şi hrănesc imaginea profesând un naţionalism pan-românesc, mor de grija românilor din preajma graniţelor noastre, deşi nu fac decât să-i instrumentalizeze ca fond de comerţ pentru figura lor de imenşi patrioţi. Există, de asemenea, mult etno-business. Bani daţi de Bucureşti pentru diferite proiecte mai aproape de Meşterul Manole, decât de Mioriţa”.
Șansele Republicii Moldova: „Cred că expansiunea Occidentului spre spaţiul post-sovietic s-a plafonat durabil: vom rămâne multă vreme cu fotografia de finiş prilejuită în cazul războiului ruso-georgian: te opreşti aici, stop-cadru, nimeni nu mai forţează noi frontiere.”
Așa spun cărțile.
LEGĂTURA DE CHEI: o mărturie diplomatică. Teodor Baconschi în dialog cu Armand Goșu (Editura Curtea Veche, 2013)
(Pentru Cartea zilei)
Mircea
Frumos(personajul) si trist(realitatea).
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Doamnele știu. Și domnii știu.
Florin O. Z.
Frumos, interesant, credibil (la un grad relativ ridicat), deci (realmente) posibil, … combinat cu o re-întoarcere (a unui fiu al unui fiu ne-risipitor) …