Blog

În Forbes România a apărut deja tradiționalul bloc de materiale anuale dedicate pieței de carte. Mulțumim, Petru Barbu, pentru perseverență și aplecare aproape donqujotească asupra acestui segment economic & cultural, abandonat de majoritatea presei românești. Dacă va fi vreodată o istorie a cărții din România din anii 2000 încoace, probabil, Forbes va rămâne printre puținele surse.

Petre Barbu, ziarist și scriitor, autor al cărților de interviuri „Primul an de publicitate” (2013) și „Primul an de marketing” (2019), scrie de mai bine de 20 de ani despre advertising, marketing și comunicare.
Foto: Constantin Ivanov

Forbes: Ce a însemnat anul 2021 pentru editura pe care o conduceți: un an al revenirii după șocul din 2020, un an obișnuit sau un an prevestitor pentru o nouă criză? (variația cifrei de afaceri față de 2020, lansări deosebite, evenimente, decizii de business, strategia, etc)

Gheorghe Erizanu: 2021 a fost un an mai greu pentru Editura Cartier decât anul 2020.

Pe lângă pandemia globală a venit peste noi și politicul din Republica Moldova. A fost un guvern interimar, lung ca armata rusă. A fost un ministru de resort care a avut grijă de altceva decât de buna derulare a puținelor proiecte editoriale.

A fost primul an în istoria Republicii Moldova din 1998, anul când a început proiectul Bancii Mondiale pentru editarea manualelor, când la 1 septembrie n-au fost tipărite manuale.

În 2022, vom avea încă un 1 septembrie fără manuale. Birocrația de la Chișinău se mișcă anevoios, lent de parcă are o viață cât istoria unei civilizații.

Programul Național de Editare din 2021 s-a realizat în extremis, prin efortul noului ministru al Culturii. Cea mai mare realizare a anului 2021: am reușit să păstrăm echipa Editurii Cartier.

Forbes: În prezent, piața editorială din România traversează o criză? Care sunt cauzele crizei și care sunt efectele asupra publicului consumator?

Gheorghe Erizanu: Piața editorială românească este într-o permanentă criză. Care a devenit acută odată cu proiectul carte plus ziar, proiect care a distrus și presa tipărită, și piața editorială, și a scos cumpărătorii din librării, a dezechilibrat prețul de vânzare al cărții.

Războiul din Ucraina a rupt lanțul logistic al materiei prime, greva muncitorilor de la cel mai mare producător de hârtie din Europa, UPM, începută încă în ianuarie, de asemenea, a influențat piața materiei prime.

Retragerea marilor producători de hârtie din Rusia a continuat valul problemelor. Rușii au siberii de copaci, dar nu au chimicale și cleiuri pentru producerea hârtiei. China, care a făcut dependentă piața editorială europeană de tiparul ei, a scumpit la începutul anului trecut prețul transportului de mai bine de zece ori, a crescut prețul tiparului.

Crește prețul energiei electrice, petrolului. Frontiera moldo-română s-a supraaglomerat din cauza blocării frontierei maritime și terestre a Ucrainei. Timpul de așteptare în vamă a crescut de la o zi la trei.

Problemele s-au suprapus. Și toate influențează costul și piața cărții. Prețul cărții crește și va crește. Cărțile tipărite în aprilie – mai deja sunt cu 40-70 la sută mai scumpe.

La început, pentru a diminua șocul prețului, unii editori vor suporta o parte din costuri sau vor prefera venituri mai mici, dar, până la urmă, costul va fi suportat de cumpărător.

Cartea devine un lux. Iar bibliotecile vor fi un element al oamenilor bogați.

Forbes: Ce anume îi răspundeți unui cititor care constată cu reproș: s-au scumpit cărțile, nu-mi permit să mai cumpăr! 

Gheorghe Erizanu: Nu pot să-i răspund. Are dreptate. Și nu-l interesează toate problemele editorului. El le are pe ale lui. Trebuie cumva să supraviețuiască.

Sunt vremuri cumplite. Știrile războiului te acaparează. Timpul pentru carte este înghesuit de informațiile de pe frontul ucrainean. Iar presiunea războiului, incertitudinii nu predispune la lectură.

Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din acest an? Dar motivele de optimism?

Gheorghe Erizanu: Îngrijorările sunt cu duiumul. Piața se va contracta. Depinde foarte mult de atitudinea și de bunul simț, de spiritul camaraderesc al tuturor jucătorilor de pe piața cărții (scriitor-editor-tipograf-librar-cumpărător), care, toți, vom trebui să facem un efort comun costisitor pentru depășirea crizei.

Nimeni nu va ieși bine. Nu am motive de optimism. Urmăresc foarte atent situația militară de pe Insula Șerpilor. Sunt însă calm. Marea Neagră n-a fost niciodată doar un lac rusesc. Au fost perioade diferite. Cel puțin așa zice cartea lui King „Marea Neagră. O istorie”.

Forbes: Un raport național, publicat recent de platforma BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), arată că 42% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional. Cum comentați? Cine sunt responsabili, cine sunt vinovații acestei situații? Cum ar putea să scadă acest procent în următorii ani?

Gheorghe Erizanu: Toți suntem vinovați. Educația nu e doar prerogativa școlii sau a Ministerului Educației. Părinți, educatori, învățători, profesori, editori, ziariști, formatori de opinie, politicieni și lista poate continua. Fiecare dintre noi a clacat undeva.

Un editor a scos o carte proastă, dacă e să mergem pe domeniul nostru. A reușit să facă o promovare bună. A prezentat-o pieței ca o carte de succes. A vândut bine, a făcut bani. A ocupat timpul unui cititor, care, în loc să citească o carte bună, pe bune, a pierdut timpul cu o carte proastă. Iar timpul nu poate fi recuperat. Iar dacă asemenea cărți încep să domine piața, atunci ajungem la 40 la sută de analfabeți funcțional. Asta-i suma timpului pierdut.

Forbes: O idee: plafonarea prețului la cărți. O idee trăsnită sau o decizie de luat în seamă de guvern pentru revitalizarea pieței editoriale din România?

Gheorghe Erizanu: Nu putem plafona prețul la carte. Nu există monopol pe piața cărții. Nici nu trebuie să existe monopol. Cărțile sunt unul dintre elementele esențiale ale libertății și democrației. Nici nu bănuiam că după 30 de ani de libertate lumea are curajul să revină la ideile aberante ale regimurilor comuniste.

Cred că editorii români au greșit în relațiile lor cu librarii și au căzut pradă, încă la începuturi, șmecheriilor unor intruși, care au deschis lanțuri de librării, acu defuncte, și au oferit un rabat foarte mare librăriilor.

Editorii români au greșit când s-au aventurat în acea „alba câștigă, neagra păgubește” ziar plus carte. Am făcut erori sistemice. Care se suprapun peste crizele economice generale. Iar ideea cu plafonarea prețului la carte ne-ar băga într-un colaps complet al pieței de carte.

(27 mai 2022)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt