„Ce s-a întâmplat cu noi? Am decis să folosim pachetul democrației într-un model nonșalant și selectiv, însușindu-ne unele lucruri care ne convin și respingând pe cele care ne displac? A devenit entuziastul „da” o noțiune simplistă a democrației după metodologia 50+1, iar pentru minorități – categoricul „nu”? „Da” pentru dreptul de a ne manifesta cultura noastră lituaniană de mainstream, identitatea națională și credința romano-catolică și „nu” pentru drepturile gay-lor și lesbienelor? Dacă e să fie așa, nu există nicio șansă că un astfel de concept arbitrar și selectiv al democrației va fi acceptat vreodată în UE – și pe bună dreptate.
S-a dovedit a fi dificil să fii independent și responsabil de ordinea socială și morală care să permită fiecărui cetățean să-și exerseze sentimentul de mândrie și demnitate. Dificil să ne extindem sensibilitățile noastre politice și morale moderne asupra tuturor oamenilor, indiferent de credință, crez sau gen. Lucruri care, în anii 1990, ni se păreau cele mai simple s-au dovedit a fi dintre cele mai problematice. Ni s-a dat o veritabilă lecție de democrație”.
Așa scrie filosoful lituanian Leonidas Donskis în eseul „După comunism: identitate și moralitate în Țările Baltice”. Eseu apărut în prima parte, alături de altele, a volumului „Fără termen de prescripție. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa”. Volum coordonat de Sergiu Musteață și Igor Cașu. Partea a doua conține studii ale membrilor Comisiei Cojocaru.
Talibanii ortodocși din Chișinău protestau. Făceau conferințe. Împotriva „pederastizării” – parcă așa spuneau ei – Moldovei. Dacă peste câțiva ani în țara asta nu vor mai fi credincioși, atunci acest merit va trebui să și-l asume acești talibani. Ei nu-l protejează pe Dumnezeu. Ei îl izolează pe Dumnezeu doar pentru ei.
Atât. Cartea se vinde în decurs de o lună la preț promoțional în Librăriile Cartier. Tiraj foarte mic.