„Va rugam sa faceti un top trei carti, pe care orice politician trebuie sa le citeasca!
Un top de 3 carti pentru barbatii din politica si un alt top 3 pentru femeile din politica!
De asemenea sa comentati pe scurt, la fiecare carte, de ce o recomandati!”
Așa m-au rugat cei de la www.tribuna.md.
Trei cărți. E scurtă lista. Și e ingrat sfatul. Poți să recomanzi niște cărți pentru oameni concreți. Le știi caracterul, le cunoști lecturile precedente. Este ca la medic. Trebuie să vezi pacientul.
Mă puneți în situația să fiu un fel de Kașpirovski. De pe un ecran să-i lecuiesc pe politicienii bărbați. Iar de pe alt ecran să lecuiesc politicienii femei. Nu sunt medic. Și nici Kașpirovski. Și nu am vocație pedagogică.
Pe de altă parte, „la fel ca oamenii, cărțile pot fi de ajutor; la fel ca oamenii, cărțile mint”, spunea Ruben Gallego, autorul romanului „Alb pe negru”.
Cei care fac politică știu că sunt câteva cărți. Ele se numesc „Epopeea lui Ghilgameș”, „Iliada” și „Odiseea”, „Măgarul de aur” a lui Apuleius, „Eneida” lui Vergilius, „Divina comedie” a lui Dante, „Gargantua și Pantagruel”, Shakespeare aproape integral, „Don Quijote”, „Faust”-ul lui Goethe, „Alice în Țara Minunilor”, „Micul prinț”. Și încă câteva. Restul cărților sunt puzzle-uri ale acestor cărți. E ca tabela lui Mendeleev. Sunt elemente de bază. Restul sunt acizi, săruri etc.
Ca zăbavă, bărbații politicii moldovenești pot citi:
1) „Suflete moarte” de Gogol. E nevoie din când în când să te uiți într-o oglindă. Și să știi că un Gogol te vede;
2) „Ulise”-le lui Joyce. Ca să te pregătești de acea zi, când vei ști ca și Bloom, că la ora patru, după amiază, soția ta se va culca cu un tip gras și respingător, iar tu nu poți face nimic și nici nu vrei să faci nimic. Poate doar un roman de aproape o mie de pagini;
3) „Hronicul găinarilor” de Aureliu Busuioc. Ca să nu fii unul dintre acei găinari, care cred că fac istorie pe aceste meleaguri. Sau, cel puțin, să știi că ești unul dintre ei.
Ca zăbavă, doamnele politicii moldovenești pot citi:
1) „Un veac de singurătate” de Marquez. Ca să știe că zodia în viața asta contează, totuși, mai puțin decât fondul genetic;
2) „Pentru cine bat clopotele” de Hemingway. Nimic nu e mai frumos decât dragostea. Nimic nu e mai urât decât războiul. Nu toți bărbații sunt eroi. Și nu toți eroii sunt bărbați;
3) „Sex & perestroika” de Constantin Cheianu. Totul trece. Și sexul, și politica, și revoluțiile.
Comandă prin telefon 068 555 579 de luni până vineri: 09.00 - 17.00
Mircea
Era necesara întrebarea de la tribuna caci a dat nastere unui articol formidabil. Mai trebue ani ca cei din spatiul post totalitar sa nu astepte sa li se spuna ce au de facut, ce au de citit, ce au de votat, ce au de iubit, dar sa faca, sa citeasca , sa voteze, sa iubeasca. Sa se asculte si sa se respecte. Nu ar mai trebui sa continue sa fie supusii unui regim, ci autorii unei societati.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Autorii societății moldovenești sunt plecați. Peste hotare. Au rămas cei care așteaptă indicații: când să facă copii, când să citească, când să muncească, când să…
catalin codru
in primul rand dati-le spre ,,lecturare,, codul penal!
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: E plictisitor. Și are nevoie de modificări.
catalin codru
nu cred ca e plictisitor,mai ales cand te priveste.
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: Cum să zic? Dezlegarea la lectură e tot la ei. Adică, la unii dintre ei.
catalin codru
cred ca sant naiv,comentez pe acest blog care de fapt e blogul editurii cartier-o reflectare a politicii dusa de editor.cumpar carti ,,cartier,,.intamplator pe ,,facebook,, vreau sa ma bag in prietenii acestii edituri si fac klik si au trecut cateva luni.stau si ma gandesc cred ca nu-s demn de asa onoare ori tre sa aduc niste dovezi in plus ca am chiar o minima afectiune pentru cartier.
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: E o problema cu numărul de prieteni. Sunt cca 5000. Și au fost niște blocaje. Suntem în căutarea unor soluții. Dar ele sunt la IT, o populație specifică. Ei trăiesc și sunt în Matrix. Ultimele solicitări, care îmi apar, le mai pot accepta. Probabil mai pleacă unii. Sunt peste o mie de solicitări. Îmi pare rău. Chiar sunt neputincios în fața prietenilor Cartier.
Liudmila Blajin
Da,cu “Suflete moarte” – aţi zis-o bine, plasată pe prim plan. Bănuesc în fiecare politician (ar fi bine peste unul) stă un Cicikov . Întrebare: credeţi că-l vor descoperi , uitîndu-se în oglindă?
Gheorghe Erizanu
@Ludmila Blajin: Nu cred. Ei se văd doar pe sine. Dar e ca un fel de zăbavă.