Blog

Europa poate exista, un pic tristă, fără Ghilgameș și Enkidu. Poate fi și fără Vișnu. Dar civilizația europeană nu poate fi conturată fără miturile Greciei antice.
Dintre contemporani Jean-Pierre Vernant, filozof și antropolog francez, era cel mai indicat să le adune, să le așeze și, într-un limbaj popular, dar cu abilități academice, să le ofere cititorului avizat. Fără acele decupări pudibonde ale povestașilor de mituri pentru copii.
La început era Hăul, „abis orb, nocturn, nemărginit”.
Apoi, din sânul Hăului, a apărut Glia. Grecii îi zic Gaia. Glia îi dă naștere unui personaj foarte important, Uranos, alias Cerul. Care „este pandantul ei exact”. Așa apare masculul, el, Uranos și ea, femela, Gaia.
„Uranos cel primordial nu are altă activitate decât cea sexuală. Să se împreuneze cu Gaia fără încetare, atât cât îl țin puterile.” Lumina încă nu exista. Fiindcă Uranos întins peste Gaia menținea o noapte continuă. „Sărmana Gaia se pomenește atunci însărcinată cu o droaie întreagă de copii care nu pot ieși din pântecul ei.” Ei nu pot lua forma care e a lor, nu pot deveni ființe individualizate. Acolo sunt 6 titani, 6 titanide, 3 cilopi și 3 Cei-cu-o-sută-de-brațe. Poate mai apăreau și alte creaturi, dacă Gaia nu veni cu acel plan șiret. Ea făurește din oțel călit un cosor și i-l pune în mână lui Cronos, ultimul titan. „Atunci când Uranos se revarsă înăuntrul Gaiei”, Cronos îi taie „membrul viril” al tatălui său și îl aruncă. Uranos, în momentul când este castrat, scoate un urlet de durere și se îndepărtează de Gaia. Astfel Cronos a separat cerul de pământ. Iar Gaia a dat drumul titanilor și celorlalți copii.
După aia au apărut iubirea și ura, zeii, giganții, oamenii. Care au creat legendele cu vicleanul Prometeu, cocheta Elena din Războiul Troian, cicatricea lui Odiseu, inoportunul Oedip și eroii care devin muritori.
Așa spun cărțile.
UNIVERSUL, ZEII, OAMENII de Jean-Pierre Vernant. Traducere din franceză de Dorin Onofrei (Editura Cartier, 2013)
(pentru Cartea zilei)

Comentarii(13)

    • dandy

    • 9 ani în urmă

    Hanjo Kesting (“Grundschriften der europäischen Kultur”/ “Scrierile fundamentale ale culturii europene”, 3 vol.) sustine, suficient de plausibil de altfel, ca Iliada si Odiseea lui Homer ar fi fost inspirate de Epopeea lui Gilgames. Eposul sumerian a fost descoperit relativ tarziu de istoriograful / cititorul european. Pe la 1870, oarecum tarziu pentru a influenta istoria culturala a Europei. Dar suficient de potrivit pentru a lasa “urme” inconfundabile in literatura europeana.
    Fara Epopeea lui Gilgamesh, Thomas Mann ar fi scris altfel Joseph si fratii sai.

    1. @Dandy: Dacă privim istoria prin prisma celor 12 civilizații, sigur, Ghilgamesh, care a făcut parte din altă civilițatie decât Cronos & Ko, este esențial. El a marcat profund elitele culturale. Așa cum miturile Greciei au marcat profund civilizația occidentală. Cred că nu trebuia să-i contrapun. Pe de altă parte, poate, cineva care n-a auzit de Ghilgameș sau Vișnu să-i caute, cel puțin, prin norii netului.

    • Mircea

    • 9 ani în urmă

    Raportul între Om si mit (sens larg) e ca în vechea dilema de raport între ou si gaina. Omul a produs mitul si acesta din urma îl structureaza.

    1. @Mircea: Pentru ca oul să devină găină e nevoie de un mit frumos. E nevoie de poveste. Lumea are nevoie de „a fost odată…”

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Virilitatea în mitologie corespunde mai multor scopuri, declarate sau nu ale creatorilor miturilor, printre care impresionarea, avertizarea și “punerea la respect” a tuturora, adecă a celorlalți, nu este ultimul dintre scopuri.
    “Da, noi putem.”
    “Da, noi suntem mulți.”
    “Nu te pune cu noi.”
    Ș.c.l.
    Desigur, nu se știe cît de potenți, mulți, proști, abili, … ei sunt.

    1. @Nic Arsa: Creșterea Imperiului Spaniol e direct legată de virilitatea regelui/reginei din perioada Columb.

    • Mircea

    • 9 ani în urmă

    Voiam sa procur o carte despre mitologie caci enciclopedia fiicii mele e cu “decupari pudibonde” si titlul a venit singur la mine. Merci.

    1. @Mircea: Vezi că Vernant are și câteva lucrări academice. „Universul, zeii, oamenii” e scrisă pentru publicul larg.

    • Mircea

    • 9 ani în urmă

    Triada ou, gaina, mit e buna, dar eu m-am gândit la diada psihism-mit.

    • Mircea

    • 9 ani în urmă

    Merci o sa vad. Am îteles ca e o referinta.

    1. @Mircea: A fost cel mai important nume în domeniu.

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    “Creșterea Imperiului Spaniol e direct legată de virilitatea regelui/reginei din perioada Columb.”
    O alt fapt, clar doveding toate cele spuse mai sus.

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Se pare ca am scris rîndurile de mai sus fiind sub influența vreunui drog. Revin.
    “Creșterea Imperiului Spaniol e direct legată de virilitatea regelui/reginei din perioada Columb.”
    Iată întreaga esență a poveștii omenirii.
    Înca un alt fapt, care dovedește hiper-limpede toate cele spuse mai sus. Marile expansiuni de orice natura din istoria lui Homo (homo) sapiens (geografice, teritoriale, lingvistice, … ) sunt și un rezultat indirect al virilității traduse în cât mai mulți urmași, perfect viabili. longevivi (dacă se poate) și, evident, funcționali.
    De aceea, “toți, dar absolut toți,” care se tem de noi românii, “zice-vor;”
    ‘Românii din nou într-o Românie Mare și/sau mai Mare?’
    Și tot ei răspund propriei lor întrebări ne-retorice.
    ‘Nici (măcar) o dată. Niciodată. Doar peste cadravele noastre.’
    De acord, “mă întorc și zic,”
    Se poate rezolva. Ori șî când. Clientul nost’ stăpînul nost’.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt