Foto: Elena Sirețanu
În luna mai Chișinăul are tot atât de multe evenimente culturale câți principi și regi fără țară
avea la 1821, când aici se puneau la cale revoluții în Grecia, Balcani și alte periferii otomane
sau schimbări de regim la Sankt-Petersburg. Niciodată Chișinăul n-a avut atât de mulți
principi și idei revoluționare la metru pătrat ca în 1821. Niciodată Chișinăul n-a avut atât de
multe evenimente culturale ca în mai 2026. Sau n-a fost în centrul atenției culturale ca în
această lună.
Republica Moldova participă oficial, pentru prima dată în peste 30 de ani, la Bienala de Artă
de la Veneția, prin lucrarea lui Pavel Brăila.
Scenele teatrelor din Chișinău sunt pline de spectacolele ale companiilor teatrale străine din
cadrul Bienalei Eugen Ionesco.
Se scriu cărți și se lansează aproape zi de zi în librării și biblioteci.
În Noaptea Muzeelor au fost cozi la cele mai importante muzee din Chișinău. Clădirea
Parlamentului s-a situat într-o poziție mai avantajoasă: și-a deschis ușile cu o săptămână mai
devreme decât ziua obișnuită a Nopții Muzeelor. Pe lângă mașinile lui Snegur și Lucinschi,
oricum, lumea a manifestat interes și a văzut lucrările pictorilor Igor Vieru, Eleonora
Romanescu, Valentina Rusu-Cioban sau Mihai Țăruș; manuscrisele lui Aureliu Busuioc sau
Vladimir Beșleagă; panorama operației Iași-Chișinău, cea din august 1944; săbii ale
arnăuților sau o copie a Declarației de Independență.
Pavel Obreja, unul dintre cei mai talentați sculptori tineri are expoziție personală la Muzeul
Național al Literaturii Române. După personala de la Iași.
Tudor Zbârnea are o mare expoziție personală la Sala Brâncuși.
Regizorul și scenaristul Igor Cobileanski a luat trei premii Gopo la București.
Zilele Literaturii Române la Chișinău a ajuns la ediția a X-a. Motto-ul ediției a fost din Matei
Vișniec: „se zvonește că toate cărțile au povestit de fapt, pe ascuns, viața mea.” Vineri seara
Matei Vișniec a avut un dialog consistent și spumos cu Emilian Galaicu-Păun la Muzeul
Național al Literaturii Române. Apoi a citit în cadrul maratonului de poezie (astăzi este mai
cunoscut ca dramaturg, probabil, cel mai montat dramaturg român în viață pe scenele
teatrelor lumii, dar Vișniec a debutat ca unul dintre cei mai talentați poeți ai generației 80,
alături de Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Florin Iaru, Mariana Marin ș.a.), iar seara,
la Teatrul Cehov, după spectacol, președinta Maia Sandu i-a înmânat Ordinul de Onoare, cea
mai importantă distincție a Republicii Moldova pentru merite deosebite ale unui cetățean
străin.
Zilele Literaturii au debutat cu dezbaterea de la Naționalul din Chișinău Paranoia, sânge și
moarte la Chișinău. De ce este actual Shakespeare azi, cu regizorii Petru Hadârcă și Slava
Sambriș. Aproape toate teatrele din Chișinău au în acest sezon teatral pe afișe numele lui
Shakespeare. Toată lumea a rămas vie. Ca în comediile shakesperiene. Chiar dacă s-a vorbit
mai mult despre tragedii, unde personajele principale mor. Asta e diferența dintre o tragedie
și o comedie în piesele canonicului englez.
Cum vorbim despre iubire? Cum să nu ne lăsăm manipulați? Ce facem față în față cu
sistemul? Este hip-hopul poezia secolului XXI? Acestea au fost câteva dintre întrebările care

au fost puse în ediția a X-a a festivalului Zilele Literaturii Române la Chișinău. Au fost 22 de
evenimente cu treizeci de scriitori și invitați români din București, Chișinău, Bistrița, Paris,
Viena, Cluj, Suceava Constanța, inclusiv la liceul exilat din Grigoriopol, din respect față de
elevii care fac câte 60 de kilometri pe zi pentru a învăța în română, la Universitatea din Bălți,
ca să menținem pe harta culturală a republicii și nordul, adeseori uitat de Chișinău.
Romanul Tatianei Țîbuleac Când ești fericit, lovește primul a obținut Premiul Observator
Lyceum, unul dintre cele mai râvnite premii literare românești.
Cartea de plastilină, volumul pentru copii a Ionelei Hadârcă, ilustrații de Maxim Bivol, a fost
nominalizat la Premiile Cărturino de la București, un premiu de referință pentru literatura
pentru copii. Era mare risc ca să-l ia a treia oară consecutiv.
Volumul Aicea-i și raiul, și iadul de Paula Erizanu a intrat pe lista finaliștilor la Premiul
Uniunii Europene pentru Literatură, care va fi acordat vineri, la Varșovia.
După demisii, scandaluri și justiție făcută pe rețelele de socializare, luna mai va rămâne în
memoria ca o lună a culturii.
Iar dacă cultură nu e, atunci nimic nu e.

(Pentru Veridica)