Blog

Vladimir Bulat a scris mult, lung și argumentat despre traducerea românească și titlul romanului Maestrul și Margarita. Cele două traduceri românești de până acum au insistat pe Maestrul și Margareta.
Cea de-a treia traducerea românească, făcută de Vsevolod Ciornei, merge pe varianta Maestrul și Margarita.

Altfel, Maestrul și Margarita a apărut așa:

Sau așa:

Sau așa:

Sau așa:

„În 1927 prietenii i-au oferit lui Bulgakov, de ziua acestuia, o carte cumpărată de la anticariat, scrisă de un scriitor neprofesionist, un oarecare chimist A. Ceaianov. Povestirea înfăţişa apariţia, la Petersburg, a Satanei, care determina pieirea unora dintre personaje, cu excepţia unei actriţe de teatru, salvată din ghearele Diavolului de către eroul principal, al cărui nume era…Bulgakov.” Unii critici cred că ăsta a fost începutul.
Nu știu.
Știu că balul e miercuri. Și diavolul știe de ce.

Comentarii(46)

  1. Excelentă dorinţa voastră de a reedita “Maestrul şi Margarita” – într-o ediţie de lux! Şi care ediţie are o copertă f. reuşită. Părerea mea, subscriu la ea…
    Dar, tocmai pentru că am scris în repetate rînduri despre acest roman, şi despre avatarurile lui româneşti, doresc doar să fac o importantă precizare: în ediţiile din România sunt trei versiuni, nu două, cum domnia ta a scris. Probabil, că nu ai luat la socoteală ultima, apărută în 2011, la trustul Adevărul, în traducerea Antoanetei Olteanu:
    http://ochiuldeveghe.over-blog.com/article-maestrul-i-margarita-la-a-4-a-incercare-67536134.html

    1. @vladimir b.: Mi-a scăpat ultima traducere. Mulțumesc pentru completare.

  2. Nu-i bai, dar asta te va costa: un exemplar din eleganta ediţie CARTIER:-)))

    1. vladimir b.: OK. Va trebui să fiu atent și la ziare.

  3. Internetul e baza, Gheorghe! Unii cred că FB este esenţial, eu spun că e doar o aplicaţie, ca oricare alta. Recitiţi McLuhan, cu al său “sat global”…internetul este)

    1. @vladimir b.: Noi doi nu ne prea putem lăuda cu FB. Parcă nu avem profiluri pe acolo.

    • talex

    • 9 ani în urmă

    traducerea lui Vsevolod Ciornei scartaie, e o opinie personala. editia aparuta la Humanitas in 2011 in traducerea lui Ion Covaci mi se pare mai buna, pacat insa ca a tradus Margareta. si mie imi pace mai mult Margarita.

    • Radu Pavel Gheo

    • 9 ani în urmă

    Da, numai ca: 1) in limba romana nu exista prenumele Margarita si 2) tot in limba romana numele consacrat al eroinei din “Faust” e tot cu “e”, Margareta, iar varianta cu “i” lipseste textul de trimiterea implicita.
    E drept ca sotia mea, Alina, prefera varianta “Margarita”, dar ea, fiind ieseanca si mai sensibila la influentele rusesti, are nostalgii cu Valeri Leontiev si melodia lui, “Margarita” (“akno atkrita…”).

    1. @Radu Pavel Gheo: E un pic mai delicat decât Dicționarul de nume. Venedikt Erofeev, autorul poemului „Mosocva-Petușki” este citat în „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” de Muller cu Benedikt Erofeev. În literatura rusă Erofeev e cunoscut cu diminuitivul „Venecika” Erofeev.

    • catalin codru

    • 9 ani în urmă

    si v. bulat ,la ce bunuri materiale are acces)))?asta ca sa stim in caz de greseste!

    • catalin codru

    • 9 ani în urmă

    celor din tara le place sa ne tot invete…daca intru-n roman de limba engleza apare un personaj pe nume michael atunci dupa logica lor se va traduce in mihai)))

  4. @Talex, versiunea lui Covaci a apărut în 2007, nu în 2011, tu probabil că ai o reeditare din acel an.
    @Radu Pavel Gheo – apelul la FAUST e bun, doar că Bulgakov a avut mult mai multe surse de inspirație pentru a sa Margarita(într-un număr mai vechi al revistei Steaua am avut ocazia să vorbesc pe larg despre asta). Iar dacă Margarita nu există în limba română, acest prenume trebuie inventat & conscrat, fie și de dragul lui Bulgakov! Nu? Că doar ne declarăm cu toții fani ai lui M.B.

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Impactul numelui Margarita peste Oceanul Atlantic ar fi de cu totul și cu totul altă natură întrucât în majoritatea statele Statelor Unite o bautură mixată, slab alcolică, foarte populară, se numește … ați ghicit, Margarita; ea, Margarita, fiind cel mai adesea grafic reprezentată ca o mexicană (bunînțeles, zdrobitor de frumoasă) în costum popular mexican, cu un sombrero, cu cosițe prelungi, împletite în trei, foarte negre, etc.

    • talex

    • 9 ani în urmă

    vladimir b
    da, eu am editia din 2011

  5. @Gheorghe,
    eu sigur – NU! La ce mi-ar folosi?
    La Herta Műller cred că e o chestiune de transcripţie. V-ul s’a transliterar prin B. Probabil. Dar Venic’ka cu siguranţă nu s-a supărat…)

    1. @vladimir b.: Știu.

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Din nou despre cum “ar suna” Margarita peste ocean …
    “Câte bordeie, atâtea obiceie … ”
    Lăsând la o parte faptul că problema culturii în Statele Unite este, absolut (aproape) întotdeauna, legată ombilical de bani și profit …

  6. @Nic Arsa,
    sincer nu prea pricep ce doriți cu atîtea întrebări inadecvate…? E simplu: priviți coperta 2, cea de sub ediția CARTIER – și toate nedumeririle cad de la sine. ESTE Margarita, și nu Marguerita, cum ar fi fost firesc…nu?

    • Radu Pavel Gheo

    • 9 ani în urmă

    @Alex Codru: Realitatea e mai complicata, mai ales cind e vorba de traducere. In limba romana exista reguli de traducere in domeniul onomasticii si toponimiei, in functie de rolul unui nume, traditia existenta (ca la London-Londra, Moskva-Moscova), trimiterile mitologice sau simbolistica asociata.
    Pentru limba rusa (dar nu numai pentru ea), din pricina alfabetului diferit, romana literara are in plus si anumite reguli de transliterare: „ia” dupa consoana devine „ea”, „ci” inainte de „a” devine „e”. Concret, diminutivul rusesc “Olia” se translitereaza sistematic in romana “Olea”, iar “Vasia” devine “Vasea”.
    In al doilea rind, in functie de valoarea simbolica a unor nume, ele se transpun in forma consacrata in fiecare tara. De exemplu, in romanul lui Bulgakov Levii Matvei devine in romana „Levi Matei”.
    Apoi in limba rusa numele sint adaptate fonetic, ceea ce in romana nu se intimpla. Prin urmare, uneori traducatorul roman trebuie sa revina la forma originala: in romanul lui Bulgakov baronul Maighel redevine in romana “Meigel”.
    In fine, la o transpunere fidela in romana ar fi trebuit sa pastram forme rusesti ca “motanul Beghemot” (in loc de Behemoth) si “Ghella” (in loc de Hella), ceea ce iarasi nu se face.
    Deci da, in functie de situatie, uneori se traduc – sau se translitereaza – si numele. Uneori.
    @Vladimir B.: Dincolo de cele spuse mai sus, stiu ca optiunea pentru forma cu “i” sau “e” a numelui eroinei e in mare masura si una sentimentala si tine de perceptia fiecaruia, de primul contact cu cartea (in romana sau in rusa), de viziunea asupra traducerii (in cazul traducatorilor), cu doza ei de subiectivism, si de multe altele.
    Cert e insa ca pentru cititorul roman contemporan, Margarita trimite prima data nu la un nume de femeie, ci, cum spunea Nic Arsa, taman la bautura respectiva: „margarita”. Iar Margareta trimite, in context, direct la pactul cu diavolul.
    @Gheorghe Erizanu: Pina la urma tot o chestiune de optiune (sentimentala sau nu) ramine. Chiar si in ciuda celor spuse mai sus de toata lumea – inclusiv de mine.
    Englezii, germanii, spaniolii, maghiarii si altii par sa prefere varianta cu „i”. Francezii, italienii, polonezii, portughezii si altii autohtonizeaza in traducere numele eroinei: Marguerite, Margherita, Malgorzata, Margarida etc. Asta e.
    De altfel, mi se pare firesc ca o traducere din Republica Moldova, mai apropiata de cultura rusa, sa pastreze varianta originala. Desi tot acolo a aparut mai demult, in 1991, si o editie care prelua prima traducere romaneasca de la Univers, cea a Nataliei Radovici, si care folosea titlul consacrat in Romania: „Maestrul si Margareta” (dar transcria numele lui Bulgakov cu „c”: „Bulgacov”).

    1. @Radu Pavel Gheo: Ediția din anii 90 din Chișinău era ca și edițiile Kafka, Camus, Mann. Se preluau textele de la Univers și se multiplicau. De multe ori, cei la editura bucureșteană nici nu știau de ele. Și apăreau cu fragmentele cenzurate.

  7. @Radu Pavel Gheo,
    de acord cu această teorie/viziune/percepție a chestiunii! Mulțumesc.

    • catalin codru

    • 9 ani în urmă

    Radu Pavel Gheo@merci pentru detalii.dealtfel fac parte din teoria traducerii,cunoscuta si pe la noi.

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Pentru Radu Pavel Gheo – Vă mulțumesc pentru explicațiile date cu lux de amănunte privind traducerile, dar și pentru modul atent în care ați citit ceea ce a scris fiecare dintre noi, cei care “mișunam” pe aici, pe blogul “aista.”
    Pentru Valentin B. Inițial am fost extrem de tentat să ignor total comentariul dumneavoastră, care este cam “pe lîngă” subiect și precizia atât de mult iubită de mine, dar m-am răzgândit (ulterior).
    Se pare ca iritarea dumneavoastră ar fi provenit din necitirea atentă a ceea ce am scris. Repet, am scris ca băutura alcoolică ”cu pricina” se numește ”margarita” (sau, mă rog, am putea-o umaniza, ”Margarita”) au nu ”Marguerita.” Indiva Margarita este “zdrobitor de frumoasă,” au nu vreo Marguerita.
    Ambele, atât Margarita cât și Marguerita sunt variante transliterante de prenume, care se obișnuiesc a se da prin sudul Statelor Unite (unde locuiesc cam de multișor, mai exact în Phoenix, Arizona) și în Mexic, evident.
    De altfel, am avut de-a lungul a circa multor ani buni, de când profesez p-acilia ca dascăl, mai multe Margarita dar și mai multe Marguerita ca eleve și studente. E drept, nu le-am cuatificat defel, intrucât nu am avut vreodat nici cea mai vagă idee asupra unor posibile bătălii ale vorbelor în viitor. Ori și cum, minimum vreo cinci de fiecare au fost prin clasele și/sau grupele la care am predat.
    Quod erat demonstrandum.

  8. @Nic Arsa,
    mulţumesc pentru înţelegere & lămuriri.

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Vladimir B.,
    Plăcerea de a purta un dialog civilizat, din care să învățăm cu toții, este de partea mea.
    De abia acum realizez, că v-am rebotezat Valentin. Vă sunt, categoric, dator un miel, care este un străvechi obicei din Carpații Meridionali, întinzandu-se de pe undeva din Clisura Dunării, trecând prin Munții Cernei, Godeanu și Retezat, … și hăt departe pînă în Carpații de Curbură ai Buzăului și ai Vrancei.

  9. @Nic Arsa,
    oho, aștept deci mielul în ziua de 15 iulie, cînd la ortodocșii din România se cinstește taman Sfîntul Vladimir! Sper să nu uitați, categoric, promisiunea unui miel)))? Că dacă e un obicei cu barbă albă – barem să nu se piardă…

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Vladimir B.,
    Auleu, auleu!!!
    Mi-am tăiat singur craca pe care stăteam. Și încă cu gura mea …
    Așa este când nu revizuiești (bine) ceea ce scrii. “Nu caști ochii, caști buzunarele,” zicea bunicul meu matern.
    Deci 15 iulie?! Nu mai am (nici măcar) trei luni.
    Voi încerca oarecumva să “fac rost” de un miel … virtual, pentru ca din Phoenix la Chișinău, pe geodezică, sunt “doar” vreo 12.500 de km.

    1. @Nic Arsa, @Vladimir B.: Ce discuții și înțelegeri frumoase se întâmplă în această lume internautică!

  10. @Nic Arsa,
    ei, să scurtăm din calea lungă: stau în Bucureşti! Mulţumesc pentru agitaţie & dorinţa de a furniza mielul…dar poaspăt să ajungă)))))))))))))), adică încă manjabil!

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Vladimir B.,
    Rectific. De două ori.
    Voi încerca oarecumva să “fac rost” de un miel … virtual, pentru ca din Phoenix la București, pe geodezică, sunt “doar” vreo 12.235 de km (una alta tanti geodezica). Adaug, de la Phoenix la Timișoara, de unde sunt originar, nu sunt decât vreo 11.783 de km (pe o alta geodezică, ușor diferită, desigur).
    Therefore, we shall prevail! Adecă, în traducere foarte liberă, “o să scoatem noi cămașa cumva.”
    Gheorghe Erizanu,
    Sub privirea dumneavoastră “blândă și îngăduitoare” față de acești adulți, care se comportă ca niște adolescenți timpurii, se pot întâmpla multe!
    Adevărul este că am fost pe mai multe (destul de multe, de fapt) bloguri (scrise în limba română), dar cel mai bine și acasă m-am simțit și continui să mă simt pe acesta, “Când miercuri era joi.” Mâna maestrului se simte. Întotdeauna. Sunt absolut sincer, nu încerc nici un fel de “periere” sau de “tovarășe prim, veți avea o scamă pe costumul dumneavoastră Nino Cerutti.”
    La mai mare!!!

  11. @Nic Arsa,
    mulţumesc, şi vă aştept şi pe blogul meu, ochiul de veghe. A căruia carte tocmai a primit premiul pentru “cea mai frumoasă carte 2012″…Poate găsiţi şi acolo lucruri care să vă atragă atenţiunea?!

    1. @vladimir b.: Sunt inutil. Văd că faceți afaceri pe bune. Mă bucur.

  12. @Gheorghe,
    cum o să fii inutil?! NIcidecum. Discutăm pe teritoriul tău virtual. Iar noi suntem cît se poate de reali…deci, şi spaţiul e real şi el. Căci nu se pupă virtualul cu ceva ce poate fi probat, demonstrat, demontat şi reasamblat!:-)))
    Te chem şi pe tine la mielul la proţap, cînd soseşte din Phoenix!

    1. @vladimir b.: Ok. Vedem.

    • Sfeta Konfeta

    • 9 ani în urmă

    Frumoasa carte. Bulgakov este scriitorul meu preferat. Dar niciodata n-o sa-l citesc in romana.
    Caci cum ai putea traduce de ex: “Когда я вернулся, дом был еще безлолитен.”…? 🙂

    1. @Sfeta Konfeta: Frumos acest „bezloliten”.

  13. @Sfeta Konfeta,
    haideţi să nu amestecăm borkanele…slova «безлолитен» este din Lolita lui Nabokov…este o invenţie a marelui scriitor!
    Care este legătura lui, în acest context, cu Bulgakov? Ambii au fost inovatori la nivelul limbajul, dar fiecare şi-a scris opera separat. Prin urmare, există şi traducători care să priceapă asta…găsesc ei ceva potrivit şi pentru «безлолитен»! Acolo Nabokov se joacă cu adjective de genul: додолоресовый, догумбертский etc. Dar uite ce spune un cercetător despre безлолитный alias “Безлолитен –это не просто обозначение какого6то временного промежутка, сжатого и ограниченного в тексте отсутствием Лолиты, это ещё и характеристика ощущений главного героя, его восприятия и состояния окружающего пространства. (В доме нет Лолиты, поэтому время в нём остановилось, поэтому он пуст и мёртв)”.
    Întregul text al cercetării aici: http://www.apsl.edu.pl/polilog/pliki/nr1/13.pdf
    Şi nu consider că cei care pot ceti literatura în original, ar trebui să-şi piardă timpul cu traduceri – cum am făcut eu. Dar am avut “rezonurile” mele…

    • Sfeta Konfeta

    • 9 ani în urmă

    Am dat doar un exemplu de traducere imposibila.
    La Bulgakov nu mi-a venit un exemplu atat de graitor, insa nu stiu de ce cred ca daca citeam prima data “Sobacie Serdtze” in romana, nu devenea cartea mea preferata.

    • Sfeta Konfeta

    • 9 ani în urmă

    Imi pare rau ca sunt atat de chinuita de insomnie si nu pot formula un comentariu elocvent, insa eu chiar consider ca unele carti nu trebuie traduse in general (nu vorbesc despre Bulgakov acum).
    Si mai mult, cred ca unele carti trebuie sa aiba interdictia de a fi ecranizate.

    1. @Sfeta Konfeta: Asta se numește cenzură.

    • catalin codru

    • 9 ani în urmă

    de acord cu vladimir!cien anos de soledad ,l-am citit in trei limbi,rusa,spaniola,romana.totul e traductibil,fara dubii.unele chestii ,nu pot fi ecranizate,dar asta acum,ce va fi peste o suta de ani nimeni nu stie.poate vor fi niste pelicole interactive ,foarte personalizate…si fiecare va vedea filmul sau…

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Vladimir B.,
    Mulțumesc de invitație. Voi veni.

    • Nic Arsa

    • 9 ani în urmă

    Domnule Gheorghe Erizanu,
    Reiau ceea ce scrisesem mai sus. În paranteze pătrate ( [ ] ) sunt adăugirile de ultimă oră.
    = = = = = = = = = =
    Sub privirea dumneavoastră “blândă și îngăduitoare” [deci pe blog-ul dumneavoastră] față de acești adulți, care se comportă ca niște adolescenți timpurii, se pot întâmpla multe!
    Adevărul este că am fost pe mai multe (destul de multe, de fapt) bloguri (scrise în limba română), dar cel mai bine și acasă m-am simțit și continui să mă simt pe acesta, “Când miercuri era joi.”
    Mâna maestrului se simte. Întotdeauna. Sunt absolut sincer, nu încerc nici un fel de “periere” sau de “tovarășe prim [secret(a)ur], veți avea o scamă [în viitorul foarte apropiat] pe costumul dumneavoastră [impecabil] Nino Cerutti.”
    La mai mare!!!
    = = = = = = = = = =
    Datorită dumneavoastră, a priceperii, a eleganței și a tactului de care dați dovadă se pot întampla astfel de lucruri, adică oamenii să apuce sa facă cunoștință unii cu alții.
    Locul dumneavoastră este acolo, solid, neschimbîndu-se defel și deloc, oricum suflă vânturile!!!

    1. @Nic Arsa: Aoleu. E aproape de un postament de granit în spațiul internautic. E riscant. Pentru mine. Altfel, mulțumim mult pentru aprecieri. Eu vă aștept cu drag.

    • Sfeta Konfeta

    • 9 ani în urmă

    Ador cenzura (atunci cand eu sunt cea care cenzureaza). 🙂

  14. Nicio ecranizare nu poate fi interzisă, mai ales că anumite cărţi sunt ab initio “ecranizabile”, adică – foarte vizuale, cu imagini în mişcare…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt