Blog

A fost deschisă la 17 decembrie 1998. Pe București nr.68. În hol. De atunci și până în ziua de azi director al librăriei este Tamara Șveț sau cum îi spune Victor Nichituș ”doamna Tamara”. Până a fi angajată la Cartier a fost librară într-un orășel din Extremul Orient, lângă Amur. A mai fost librară într-o librărie dintr-un oraș din Asia Mijlocie, în apropierea frontierei cu Afganistanul. Soarta și drumurile soției de ofițer. A revenit în Moldova după destrămarea URSS-ului. A fost angajată la Cartier când erau mai mulți oameni decât locuri de muncă. Răspunde scurt cu ”da” sau ”nu”. Dar știe că acest om a intrat în librărie pentru a cumpăra cartea sau doar pentru a pierde timpul. Numai Titus Jucov, regizorul, intră în librărie pentru a o vedea pe Tamara. Sper că Petea, soțul Tamarei, nu citește blogul. Nu e nimic grav. Titus Jucov are dezvoltat simțul frumosului.
Iulian Filip a propus ca librăria să se numească ”Acvarium”. Am insistat pentru Librăria din Hol. Nu am avut deschidere oficială. Și cu oficialități. Până a deveni librărie spațiul era un magazin de cosmetice. Majoritatea elementelor de decor au rămas de atunci. Le-am procurat pentru o sumă rezonabilă. Proprietarul magazinului de cosmetice este un celebru biker și un fan Subaru.
De fapt, Librăria din Hol era planificată să fie unde actualmente are sediu Partidul Liberal. Vorbesc de sediul de pe strada București. Când am început să facem documentele a apărut Mihai Ghimpu. Ponderea lui politică pe atunci nu era mare. Dar bunăvoința și cititul viitorului a lui Iulian Filip era mai mare decât sforile pe care le puteam trage eu. Nici nu am insistat. Nu sunt adeptul obținerii a ceva cu orice preț. Avea să fie o librărie drăguță. În stil rustic. Dar a fost să fie un Partid Liberal. Pe atunci era Partidul Reformei.
Următoarea tentativă de spațiu pentru Librăria din Hol a fost cel din aripa stângă a blocului de pe București nr.68. Unde actualmente s-a aciuat salonul de frumusețe Oazis. Ponderea proprietarilor era mult mai mare decât cea a lui Ghimpu. Ei au obținut spațiul foarte repede, foarte agresiv. Fără drept de apel. În cazul lui Ghimpu Iulian Filip mi-a explicat situația, mi-a insuflat optimism. În ultimul caz totul era decis. Iar Filip nu avea nici un drept la replica și nici la optimism.
În acea perioadă spațiile libere încă nu erau monitorizate toate de către primărie. Noi eram pe post de stalkeri. Găseam spațiile libere și începeam demersurile pentru semnarea contractelor de arendă. Locurile plasate bine erau pândite de către aristocrații din primărie. Nu trebuiau să caute. Ei dețineau toată informația.
Telefonul Librăriei din Hol: 241 000. E-mail: librariadinhol@cartier.md. În septembrie librăria lucrează și o jumătate de sâmbătă.
În 2009 Iulian Filip a devenit mascota librăriei. Cu sloganul: ”Librăria din Hol, acest acvariu superb, în care își văd de lucru visătorii din toate timpurile și geografiile, urmele lor fremătoare în acest belșug de cărți, pe lângă care nu poți trece oricum.”
filip_blog

Iulian Filip, mascota Librariei din Hol

Iulian Filip, mascota librariei din hol. doi

Fotografii de Igor Schimbător
Fotografii de Igor Schimbător

Comentarii(12)

    • Ion Chihai

    • 13 ani în urmă

    @Domnul Erizanu. Superb!!! Încă o dată superb!!! Cea mai reuşită şi organică îmbinare dintre toate librăriile e aici: maestrul Iulian Filip, librăria din Hol cu doamna strictă şi severă şi acest (această) ied (iadă). Multă linişte…

    1. @Ion: Iedul sau iada este, de fapt, un țap bătrân. Ca și calul lui Costică Cheianu din blogul de ieri. Sunt animale pitice. Mai vin câteva în zilele următoare. Mulțumesc celor care au vrut să scrie ”Costică Cheianu, fiul iepei”, dar n-au scris.

  1. Păi şi ce-i rău că omul intră în librărie să mai piardă timpul… cel puţin îl pierzi cu folos te mai socializezi cu cărţile, ceea ce nu e rău, căci unii au chiar rău de librării şi biblioteci, lasă să fie cît mai multă lume… căci singur iubesc să mai stau printre cărţi să caut ceva… nu ştiu ce dar uneori găsesc cărţi minunate…
    p.s. Tot navigînd prin librării am observat editat de ed.Cartier cartea “Coranul” şi mă întrebam de ce va-ţi interesat de editarea acesteia??? Biblia sau ceva din literatura creştin-ortodoxă aţi editat???

    1. @Veaceslavv: Nu spune nimeni că e rău. Se constată niște lucruri. Noi am procurat și scaune pentru cei care vor să citească. E adevărat, stau mai des pe ele personalul auxiliar al clădirii. Sunt și ele cititoare fidele.

    2. @Veaceslavv: Despre Coran. Editarea Bibliei ține de aprobările înalților demnitari ortodocși. O editură laică nu este agreată de trinitașii din domeniu. Iar Coranul, în cazul pieței românești, este mult mai democratic. Chiar dacă a fost un scandal în Parlamentul României vizavi de prefața Coranului. Musulmanilor li s-a părut prea laică.

    • Zenu

    • 13 ani în urmă

    Librăria respectivă e „alimentara” mea. Complemente doamnei Tamara – n-am știut despre Amur!

    1. @Zenu: Cred că Doamna Tamara te-a citit deja. O să încerce să te depisteze. Fii atent, Zenu! Săptămâna viitoare vom avea o nouă partidă de cărți de la RAO și Humanitas.

    • Andrei

    • 13 ani în urmă

    Mersi mai ales pentru prima parte a articolului.

    • nata

    • 13 ani în urmă

    Toate librăriile Cartier mi-s dragi, chiar daca nu ies cu carţi de câte ori intru. Sunt ca un magnet când trec pe alături. Mai ales asta cu Paunii… mă topeşte.
    Librara, of librara, am inţeles de ce domnul Erizanu era în căutare…

    1. @Nata: Vom ajunge și la păuni.
      Librarii sunt nervoși în septembrie, când părinții caută manualele pe care urma să le scoată stepaniuc. Și nu-s. Iar toți nervii părinților pe minister, pe stepaniuc, pe editori sunt lăsați pe seama librarilor. Un pic de înțelegere, vă rog.
      Vă așteptăm și în celelalte luni ale anului.
      Vedeți noua librară de la Vărul Shakespeare.
      Astă vară am avut în Librăria din Centru cel mai sexy librar al tuturor timpurilor. Dacă nu căra cărți, atunci l-ați văzut. Asta e condiționat: dacă ați fost prin librărie în lunile de vară.

  2. Hei, dom’ Erizanu, in primul rind uitati ca sint vizitatorul zilnic al Librariei din Hol, chiar daca nu am posibilitatea sa cumpar cel putin sint la curent cu ce apare nou. In al doilea, doamna Tamara nu numai ca stie dintr-o data daca am de gind sa cumpar sau nu dar este si cea care stie daca cartea x sau y are sau nu priza la public…Si lasati-l pe Titus, ca mai sint persoane publice care dupa ce vin la Nova la interviul de dimineata intra in librarie si nu cumpara nimic. Sa dam si nume, sau nu?

    1. @Victor: Nu trebuie de forțat oamenii să cumpere cărți. Nici să citească. Forțarea lecturii din clasele primare și lista neghioabă de lecturi obligatorii îndepărtează copilul, ulterior maturul de carte. Iar Jucov nu era pomenit ca mare cititor. Nici nu m-am gândit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt