Folosim cookie-uri strict necesare pentru coș, cont și comenzi. Cu acordul dumneavoastră putem folosi și cookie-uri de statistică, ca să îmbunătățim site-ul. Alegerea o puteți schimba oricând.
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
vitalie sprinceana
bucata care m-a inspirat, si de la care pornind, am scris zilele astea un post a fost:
”Ne este atât de greu să recunoaștem că fericirea este o stare de grație cu care ne întâlnim de câteva ori în viață (prin esența ei, ea aparține rarității și ”timpului scurt”), că, la rândul lor, bucurille vin peste noi din jocul hazardului și prin bunăvoința celorlați și că de fapt, în mod curent, viața e făcută dintr-o suită de mici plăceri.” (p.187)
bucata e ceva mai intr-o parte de celalalt pasaj faimos al lui Liiceanu, cel cu baia si Bvlgari…
p.s. Nici pana azi n-a rezolvat Plesu dilema cu telefonul…
Gheorghe Erizanu
@Vitalie: Din Liiceanu: „e un mod de viață pragmatic asumat, pentru că e mai rentabil pentru toată lumea să te simți bine decât să te simți rău”. Revine la sfârșitul cărții cu „facerea binelui este rentabilă”. Iar scena cu baia a fost comentată cu lux de amănunte de mass media bucureștene.