Vin autorii cărților bune, apărute recent în literatura română.

Dan Alexe (n. 1961), Bruxelles – scriitor, cineast, jurnalist și globe-trotter român. Plecat din România în 1988, ca urmare a publicării unei piese de teatru, Rămăieni, prin care persifla protocronismul. odată ajuns în Belgia, realizează un film documentar care denunţa regimul Ceaușescu. Ulterior, colaborează ca ziarist liber cu BBC, Radio Europa Liberă și cu grupul german WAZ. Începe o serie de călătorii în Cecenia, Afganistan, Pakistan, Kosovo și Asia Centrală, fiecare soldându-se cu un film documentar. Totodată, predă jurnalismul în zone „fierbinţi” ca Afganistan, Balcani, Caucaz. În 1998 a obţinut Premiul Criticii Internaţionale la Festivalul din Amsterdam și Premiul Ministerului Francez al Culturii, pentru filmul său Howling for God / Iubiţii Domnului. În 2007 a realizat un film despre ultimii evrei din Afganistan, Cabală în Kabul, cu care a obţinut mai multe premii: Marele Premiu al „Musée de l’homme”, distincţii la Festivalul Flahertiana din Rusia și la Festivalul Astra din Sibiu. A publicat volumul de teatru Lumea ca spoială și împovărare, împreună cu Luca Piţu, Editura Opera Magna, 2012, povestiri: Miros de roșcată amară, Humanitas, 2014; În punctul lui rebbe G, Polirom, 2016, eseuri culturale: Dacopatia și alte rătăciri românești, Humanitas, 2015, și romanul Pantere parfumate, Polirom, 2017.
Alexandru Bordian (n. 1988), Chișinău – scriitor și jurnalist. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republica Moldova și a făcut un masterat în istorie contemporană. A lucrat mai mulți ani în mass-media și a publicat eseuri, povestiri, critică literară în reviste de cultură, dar și articole științifice despre istorie și geopolitică în revista Anthropos. Actualmente este jurnalist la Radio Europa Liberă Moldova. Anii 2015-2017 i-a dedicat scrierii romanului Casa Inglezi, Paralela 45, 2018, în Barcelona, Veneția, Montpellier și Meknès. Alexandru Bordian este laureat al Premiului municipal pentru tineret, ediția 2018, categoria literatură. De asemenea, a fost nominalizat pentru Premiul tânărul prozator al anului 2018, în România.
Tamara Cărăuș (n. 1972), Chișinău – eseistă. a studiat filosofie și litere la Universitatea din București, cu doctoratul susținut, în 2001, la aceeași universitate. A desfășurat proiecte de cercetare în cadrul mai multor instituții: Colegiul Noua Europă, Universitatea din București, Universitatea din Oxford, Universitatea din Uppsala, Universitatea din Groningen, Universitatea Palacky Olomouc, Universitatea din Rijeka, Institut für die Wissenschaften vom Menschen, Viena ș.a. A publicat mai multe articole științifice și a coordonat volumele Cosmopolitanism and the Legacies of Dissent (în colab., Routledge, 2014), Cosmopolitanism Without Foundations (în colab., Zeta Books, 2015), Re-Grounding Cosmopolitanism: Towards Post-Foundational Cosmopolitanism (în colab., Routledge, 2015). A publicat cărțile: tzara mea, Arc, 2000; Efectul Menard, Paralela 45, 2003; Capcanele identității, Cartier, 2011; Limba de hârtie, Cartier, 2017.
Ruxandra Cesereanu (n. 1963), Cluj – poetă, romancieră, eseistă. Actualmente este profesoară la Catedra de literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Face parte din stafful Phantasma al Centrului de Cercetare a Imaginarului, în cadrul căruia a susținut ateliere de scriere creatoare în poezie, proză și scenariu de film (2002-2018). A publicat opt cărți de poezie, cele mai cunoscute fiind: Oceanul Schizoidian (1998, 2006); Veneţia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane (2002, 2015); Kore-Persefona (2004); Coma (2008); California (pe Someș) (2014); Scrisoare către un prieten și înapoi către țară (2018). E autoare a două cărți experimentale de poezie, scrise la patru mâini, alături de Andrei Codrescu (Submarinul iertat, 2007) și Marius Conkan (Ținutul Celălalt, 2011). Are patru cărți de poezie traduse în Statele Unite ale Americii (Schizoid Ocean – 1997, traducere de Adam J. Sorkin și Claudia Litvinchievici; Lunacies – 2004, traducere de Adam J. Sorkin; Crusader-Woman – 2008, traducere de Adam J. Sorkin; și Forgiven Submarine – 2009, traducere de Andrei Codrescu, coautor al cărții) și două cărți de versuri traduse în italiană de Giovanni Maglicco (Coma, 2011; Venezia dalla vene viola. Lettere da una cortigiana, 2015). Ca prozatoare, a publicat șapte cărți, cele mai cunoscute fiind Nebulon (Polirom, 2005); Nașterea dorinţelor lichide (Cartea Românească, 2007); Angelus (Humanitas, 2010) și Un singur cer deasupra lor (Polirom, 2013, 2015). Romanul Angelus a fost editat în limba engleză, în 2015, în traducerea lui Alistair Ian Blyth, și în limba bulgară, în 2017, în traducerea lui Hristo Boev. Ruxandra Cesereanu a scos, de asemenea, opt cărți de eseu.
Constantin Cheianu (n.1959), Chișinău – dramaturg, prozator, publicist. După absolvirea Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Chișinău (1982), devine redactor la hebdomadarul Literatura și arta, unde debutează cu nuvela Rouă tânără. Cofondator, împreună cu regizorul Alexandru Vasilache, al Teatrului de Buzunar (1993), pe scena căruia este montată dramatizarea sa după romanul lui Gabriel García Márquez Un veac de singurătate. Prima piesă originală a autorului, Plasatoarele, este premiată de Ministerul Culturii din Republica Moldova și montată la Teatrul „Eugène Ionesco” (regia Alexandru Cozub), spectacolul cucerind Marele Premiu al Festivalului Naţional de Dramaturgie (1998). În același an este distins cu Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul Luministul, Arc, 1997, iar în 1999 apare, la Cartier, prima parte – Totul despre mine! (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) – a ceea ce avea să devină, zece ani mai târziu, dilogia autobiografică Sex & Perestroika. În 1999-2017, unsprezece piese ale autorului sunt montate pe scene din România, Republica Moldova și Ucraina. Spectacolul Luna la Monkberry (Golanii revoluţiei moldave), în regia lui Alexandru Grecu, este distins cu Marele Premiu al Festivalului Naţional de Dramaturgie organizat de Teatrul „Satiricus” (2008). Din anul 2010 până în prezent realizează două emisiuni de satiră politică: Ora de ras și Mai pe scurt la postul Jurnal TV.
Marius Chivu (n. 1978), București – scriitor, cronicar literar și traducător. A debutat cu volumul de poezie Vîntureasa de plastic, Brumar, 2012; premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România; premiul pentru debut al revistei Observator cultural, 2012; tradus în franceză: La Ventolière en plastique, Éditions M.E.O., 2015, ediţie revăzută și adăugită, Humanitas, 2018. A publicat jurnalele de călătorie Trei săptămâni în Anzi, Humanitas, 2016, și Trei săptămâni în Himalaya, Humanitas, 2012, volumul de proză scurtă Sfârșit de sezon, Polirom, 2014, și cartea de interviuri literare Ce-a vrut să spună autorul, Polirom, 2013. A editat, printre altele, antologiile Best of. Proza scurtă a anilor 2000, Polirom, 2013, și 111 cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română, împreună cu Radu Vancu, Nemira, 2016, și Singurătatea nobleţele ei de Petre Stoica, Cartier, 2017. A tradus cărţi de Richard Ford, Paul Bailey, Oscar Wilde, Lewis Carroll și Tim Burton. Este redactor-editor al revistelor Dilema veche și Iocan (alături de Florin Iaru & Cristian Teodorescu), precum și realizatorul emisiunii radio „All You Can Read” de pe UrbanSunsets.com. Împreună cu Florin Iaru, ţine din 2010 cel mai longeviv atelier de creative writing din România. Poezia și prozele sale au fost traduse în franceză, suedeză, germană, engleză, polonă, spaniolă și catalană.
Bogdan Crețu (n. 1979), Iași – cronicar și istoric literar. După absolvirea Liceului „G. Călinescu” (1996) din Constanţa, urmează Facultatea de Litere, secţia română-engleză, a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iași (1996-2000), iar în 2000-2002, masterul de literatură română și hermeneutică literară în cadrul aceleiași facultăţi. Din 2002, este preparator la Catedra de literatură română „G. Ibrăileanu” a Universităţii „Al.I. Cuza”, apoi asistent (din 2005) și lector (din 2007) la aceeași catedră. Din 2006, doctor în filologie cu teza Utopia negativă în literatura română. Actualmente, director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Cărți de autor: Matei Vişniec, un optzecist atipic, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005; Arpegii critice. Explorări în critica şi eseistica actuale, Timpul, Iaşi, 2005; Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană, Timpul, Iaşi, 2006; Utopia negativă în literatura română, Cartea Românească, Bucureşti, 2008; Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Studiu comparativ, vol. I. Premise, Bestiae Domini, Institutul European, Iaşi, 2013; Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Studiu comparativ, vol. II, Bestiae Diaboli, Institutul European, Iaşi, 2013; Iluziile literaturii şi deziluziile criticii. Noi coduri de lectură, î̂ntre estetic şi ideologic, Contemporanul, Bucureşti, 2015; Viaţă şi text. Biobibliografie Marin Mincu (în colaborare cu George Popescu), Paralela 45, Piteşti, 2017.
Vasile Ernu (n. 1971), București – eseist și filosof. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, 1996) și al masterului în filosofie (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff și redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiilor Idea și Tranzit și al editurilor Idea și Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în România liberă, HotNews, Timpul și Adevărul, precum și rubrici permanente la revistele Noua literatură, Suplimentul de cultură și Observator cultural. A debutat cu volumul Născut în URSS, Polirom, 2006; ediţia a II-a, 2007; ediţia a III-a, 2010; ediția a IV-a, 2013, volum tradus în rusă, Ad Marginem, 2007, bulgară, KX – Critique & Humanism, 2009, spaniolă, Akal, 2010, italiană, Hacca, 2010, maghiară, L’Harmattan, 2011, georgiană, Sulakauri, 2011, și polonă, Claroscuro, 2014. În 2009 publică, la Polirom, Ultimii eretici ai Imperiului, volum tradus în italiană, Hacca, 2012, și rusă (în curs de apariție la Ad Marginem). La aceeași editură publică, în 2010, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu, volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, iar în 2015, Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor, volum distins cu Premiul Matei Brâncoveanu pentru literatură. În 2012 publică, la Cartier, volumul Intelighenţia rusă azi, urmat, în 2013, de Sînt un om de stînga. Alături de C. Rogozanu, Ciprian Șiulea și Ovidiu Ţichindeleanu, este coordonator al volumului Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu, Editura Cartier, 2008. Împreună cu Florin Poenaru, este coordonatorul volumului Ucraina live. Criza din Ucraina: de la Maidan la război civil, Tact, 2014. Este unul dintre fondatorii și coordonatorii proiectului criticatac.ro.
Emilian Galaicu-Păun (n. 1964), Chișinău – poet, romancier, eseist și traducător. Redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Târgu-Mureș); redactor-șef al Editurii Cartier; autor-prezentator al emisiunii Carte la pachet de la Radio Europa Liberă. Cărţi publicate: a) Poezie: Lumina proprie, Literatura Artistică, 1986; Abece-Dor, Literatura Artistică, 1989; Levitaţii deasupra hăului, Hyperion, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, Dacia, 1994 (Premiul USM; Premiul special al USR); Yin Time, Vinea, 1999 (tradusă în limba germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, Ludwigsburg, 2007); Gestuar, antologie, Axa, 2002; Yin Time (neantologie), Litera, 2004; Arme grăitoare, Cartier, 2009; A-Z.best, antologie, Arc, 2012; Arme grăitoare, antologie (ediţie ne varietur), Cartier, 2015; b) Proză: Gesturi (Trilogia nimicului), Cartier, 1996 (Premiul USM); Ţesut viu. 10 x 10, Cartier, 2011, 2014 (premiul USM); c) Eseu: Poezia de după poezie, Cartier, 1999 (Premiul USM); d) Ediții: Ilarie Voronca, peste diagonala sângelui, Cartier de colecție, 2016; Eugen Cioclea: Dați totul la o parte ca să văd, Cartier de colecție, 2018.
Valeriu Gherghel, Iași – eseist, filosof, publicist. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași; doctor în filosofie cu teza „De la Unul lui Platon la Unul lui Plotin. Limitele limbajului filosofic” (2004) al aceleiași universităţi. A fost redactor-șef adjunct la revista Opinia studențească, apoi redactor la Convorbiri literare (1990 – 1993). În prezent este profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași. Autor a trei cărți: Porunca lui rabbi Akiba. Ceremonia lecturii de la Samuel Pepys la sfîntul Augustin, Polirom, 2006; Breviarul sceptic. Și alte eseuri despre simplitate, Polirom, 2012, și Roata plăcerilor. De ce nu au iubit unii înțelepți cărțile, Polirom, 2018.
Silvia Goteanschii (n. 1982), Chișinău – poetă. Câștigătoare a concursului de debut în cadrul Festivalului de Poezie „Grigore Vieru”, ediţia a II-a (octombrie 2010), publică volumul Minunea va veni mai târziu, Feed Back, Iași, 2011 (Premiul municipal pentru tineret în domeniul literaturii, noiembrie 2011, Chișinău; Medalia de argint în cadrul Festivalului „Teiul de Aur și Argint Mihai Eminescu”, Botoșani, iunie 2012). Alte volume: Dramaturgia lucioaselor funii, Vinea, Bucuresti, 2014 (tradus în limba franceză, Dramaturgie des cordes luisantes, Vinea, 2014); Dulcele meu asasin, Vinea, București, 2016 (tradus în limba franceză, Mon doux assassin, Vinea, 2016); Memoria hienei, Știinţa, 2018.
Dinu Guțu (n. 1988), București – antropolog și jurnalist cultural. Teza sa de doctorat reprezintă o etnografie despre ultrașii de la Dinamo București, Revoluția ultrașilor, Cartier, 2012. A mai publicat o serie de articole academice și texe în reviste și volume din România și Marea Britanie. În noiembrie 2017 și-a făcut debutul de scriitor cu romanul Intervenția, Polirom, 2017. Este colaborator la platformele Art7.fm și Platzforma. A mai scris pentru Criticatac, Vice și Casa Jurnalistului.
Sorin Hadârcă (n. 1973), Chișinău – eseist. Licențiat al Facultății de Management a Academiei de Studii Economice din Chișinău, a lucrat la Banca Națională a Moldovei. Și-a urmat studiile în domeniul administrării afacerilor la Instituto de Empresa din Madrid, al cărui masterand devine în 2004. Întors în țară, a lucrat în domeniul politicilor publice. A participat în varii proiecte de consultanță internațională, inclusiv în Kazahstan, Kosovo și Georgia. În 2014 debutează la Editura Cartier cu volumul Zen la pachet. În anii 2014-2017 promovează politicile publice bazate pe dovezi în calitate de lider de echipă în Dhaka, Bangladesh.
Emanuela Iurkin (n. 1980), Chișinău – romancieră. Absolventă a Colegiului Republican de Artă Plastică „Alexandru Plămădeală” (1999). Licenţiată în jurnalism și știinţe ale comunicării la Universitatea de Stat din Republica Moldova (2004), la aceeași universitate obţine titlul de master în filosofie (2008) cu teza Dimensiuni antropologice ale fenomenului iertării. Uzul și abuzul de iertare. A activat în presă, la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, iar actualmente lucrează la Muzeul Național de Artă al Moldovei. Prezentă cu texte, semnate Emanuela Sprînceană, în: antologia Proză scurtă. Literatura din Basarabia. Început de secol XXI, Editurile Știinţa și ARC, 2017; în Antologia prozei scurte, Arc, 2015, și în antologia Autobuzul 100, Cartier, 2013. În 2007 obţine premiul pentru debut la Concursul Naţional de Dramaturgie organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, cu piesa Dor de cuc. Romanul Câinele de bronz constituie debutul său editorial.
Alina Purcaru (n. 1982), București – poetă, jurnalist cultural și autoare pentru copii. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universităţii București. A lucrat în presa cotidiană și a publicat constant cronici de carte și articole în revistele Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca, Suplimentul de cultură și Noua literatură. A debutat cu volumul de poeme Rezistență, Cartea Românească, 2016, urmat de al doilea volum de versuri, Indigo, Tracus Arte, București, 2018; totodată, este coautoare a romanului colectiv Rubik, Polirom, 2008, și coordonatoare a două volume colective: Povești cu scriitoare și copii, Polirom, 2014, și 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă), ICR, 2017. A scris și două cărţi pentru copii, Catrina și marele Domn-Somn și Un unicorn în muzeul de oase, ambele cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, publicate la Cartier, 2017. Este prezentă cu poeme și eseuri în reviste literare și în trei volume colective: Cum citesc bărbații cărțile femeilor, volum coordonat de Lia Faur și Șerban Axinte la Polirom, 2017, Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste, coordonată de Cosmin Perța, Paralela 45, 2018, și Ea. Perspective feministe asupra societăţii românești, Curtea Veche, 2019. În prezent, face parte din redacţia revistei Observator cultural.
Vasile Romanciuc (n. 1947), Chișinău – poet și autor pentru copii. Debut editorial: Genealogie, Cartea Moldovenească, Chișinău, 1974. Volume de poezie (selectiv): Citirea proverbelor, Literatura Artistică, Chișinău, 1979; Din tată-n fiu, Literatura Artistică, Chișinău, 1984; Ce am pe suflet, Literatura Artistică, Chișinău, 1988; Note de provincial, Hyperion, Chișinău, 1991; Un timp fără nume, Museum, Chișinău, 1996; Îndoiala de sine, Cartier, Chișinău, 1997; Marele pustiu invizibil, Augusta, Timișoara, 2001; Olimpul de plastic, Prut Internațional, Chișinău, 2007; Recitirea proverbelor, Editura Știința, Chișinău, 2007; Purtătorul de cuvânt al tăcerii, Arc, Chișinău, 2011; Lasă un semn, Bibliotheca, Târgoviște, 2012; Cuvântul ne adaugă vedere, Prut, Chișinău, 2012.
Adrian Schiop (n. 1973), București – romancier. A absolvit Facultatea de Psihologie și Știinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Urmează un master în lingvistică integrală la Facultatea de Litere a aceleiași Universităţi. A lucrat ca profesor de limba și literatura română (1997 – 2001, Cluj-Napoca), zugrav (2002, Auckland, Noua Zeelandă), jurnalist (2004 – 2010, Evenimentul Zilei, Prezent, România Liberă). Și-a susținut doctoratul în manele la SNSPA, avându-l în calitate de conducător de teză pe Vintilă Mihăilescu. A debutat în revista Fracturi, 2001 și a publicat romanele: pe bune/ pe invers, Polirom, 2004, Zero grade Kelvin, Polirom, 2009, și Soldații. Poveste din Ferentari, Polirom, 2013 (Premiul revistei Observator cultural, 2014, și Premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Beletristică, acordat în cadrul Galei Industriei de Carte din România, 2014). În 2017, a apărut ecranizarea romanului Soldații, în regia Ivanei Mladenović.
Dan Sociu (n. 1978), Botoșani – poet, romancier și traducător. A lucrat ca jurnalist la publicațiile Curierul de Botoșani, totb.ro și secretar general de redacție la Șapte seri; redactor de carte și corector la editurile Polirom, Cartea Românească, Nemira, Trei, Litera. A tradus piese de teatru (dintre care două de Arthur Miller), un volum de strategie militară de John Lewis Gaddis și peste 20 de romane (autori ca Hemingway, Jack Kerouac, Philip K. Dick, Chuck Palahniuk), dar și cărți de poezie (Seamus Heaney, Charles Bukowski și ee.cummings) și poeziile a peste 30 de poeți americani și englezi. A publicat poezii și proză în zeci de antologii și reviste românești și internaționale, cum ar fi Circumference (University of Columbia), eXchanges (University of Iowa), 2 Bridges (New York City College of Technology), și a fost invitat ca artist în rezidență la Akademie Schloss Solitude – Stuttgart, Omi – New York și Wiesbaden. Volume: borcane bine legate, bani pentru încă o săptămînă, Junimea, 2002 (Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut); Fratele păduche, Vinea, 2003; cîntece eXcesive, Cartea Românească, 2005 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Urbancolia (roman), Polirom, 2008; Nevoi speciale (roman), Polirom, 2008; Pavor nocturn, Cartea Românească, 2011; Combinația (roman), CDPL, 2012; Poezii naive și sentimentale, Cartea Românească, 2012 (Premiul Radio România Cultural); Mouths dried with hatred, Longleaf Press, University of Virginia, 2012; Urbanjolia, Plato Books, Belgrad, 2016; Vino cu mine știu exact unde mergem, Tracus Arte, 2013 (Premiul Radio România Cultural, Premiul „Andrei Bodiu” al revistei Observator cultural); Vino cu mine știu exact unde mergem (antologie de poezie), Polirom, 2014; Uau!, Polirom, 2019.