Blog

Vasile Ernu vorbește în Timpul despre distrugerea Chișinăului vechi. Făcând o trimitere la polemica unor istorici despre distrugerea orașului de trupele sovietice sau germane.
Chișinăul a fost distrus în vara lui 1941 de trupele sovietice în retragere. A fost aplicată teoria pământului pârjolit în fața dușmanului.
Mă voi opri, totuși, un pic la un citat din Vasile Ernu:
„Anul trecut a apărut o carte care ar trebui să stea pe masa fiecărui locuitor al acestui oraş. Ea se numeşte „Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău”. Datele prezentate în această carte sunt năucitoare, iar concluzia ei este dramatică. Un grup de specialişti de la Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) au inventariat 977 de imobile, practic, tot centrul vechi al oraşului. În urma „inspectării monumentelor de arhitectură, de importanţă locală şi naţională, cu statut individual de protecţie şi înscriere în Registrul monumentelor ocrotite de stat, s-a constatat un proces de degradare continuă a patrimoniului imobil din Centrul istoric al municipiului Chişinău”. Cum arată datele? În anul 2010 aveam 77 de monumente arhitecturale demolate. Din cele 77 de clădiri, 44 au fost demolate în anii 1993-2006 şi 33 în anii 2006-2010. Vă spune ceva acest lucru? Observaţi viteza de distrugere?”
Dacă tai copacii Chișinăului, atunci observi că cele 977 de clădiri incluse în patrimoniul orașului sunt, în mare parte, niște cocioabe sau saraie. Și au fost incluse în patrimoniu de un arhitect beat de la un capăt la altul al străzii. Fără discernământ. O bună parte din ele nici nu pot fi restaurate.Și nici nu au cum să fie restaurate. Arhitectul a coborât din clădirea de pe București, nr.68 și a luat-o pe străzile din apropiere. Sunt toate case dintr-o gubernie.
Chișinăul medieval, cel din zona Morii Roșii, a fost distrus după anii 60.
Dintre cele 977, probabil, sunt 80 sau 200 de case cu valoare de patrimoniu național. Și merită să fie păstrate. Restul au fost incluse or dintr-un complex al unui oraș care nu are monumente arhitecturale, or ca să fie foarte multe, otova și clădiri cu valoare patrimonială, și coridoare fără iz de istorie sau arhitectură. Ca atunci când cineva va distruge un monument cu adevărat valoros, să fie unul din o mie. Atunci când e unul din 80 e mult mai complicat să te ascunzi după șindrila birocrației municipale sau culturale.
Monumentele arhitecturale pot fi salvate doar dacă va fi elaborat un sistem clar de „principii și valori”. Și vor fi 80 de clădiri. Sau 180. Cu adevărat demne de a fi numite patrimoniu național.
Și nu vom visa castele chișinăuiene acolo unde sunt cocioabe de ghetou.

Comentarii(34)

    • Mircea

    • 11 ani în urmă

    Si de ce nu s-ar cere despagubire pentru distrugerele aduse pe tot teritoriul tarii de armata sovietica în retragere din 1941? Aceste dispagubiri ar putea fi mai importante decît datoriile actuale ale RM ori ar putea încalzi casele moldovenilor timp de ani de zile.

    1. @Mircea: Am putea. Dar nu putem trăi cu regrete.

    • v.ernu

    • 11 ani în urmă

    mmm
    pui problema riscant… dar meditam
    revenim
    v.e.

    1. @v.ernu: Aștept.

  1. nu sunt in masura sa ma pronunt asupra valorii fiecarui din cele 900 si ceva monumente. cred ca-s putine care ar fi faine indiscutabil si multe care conteaza din anumite motive, din cauza unor istorii particualre etc. ma indoiesc ca am putea ajunge la un consens in privinta a ce trebuie pastrat si ce poate fi distrus – orice comisie care s-ar apuca sa catalogheze monumentele din Chisinau ar baga locuri si cladiri discutabile…prea mare e presiune businessului, incompetentei, lacomiei, apoi mari si diferentele ideologice si politice, si estetice. de aia catalogul ala ca oricare catalog contine monumente discutabile. si poate chiar a fost creat cu scopul de a acoperi faradelegi.
    solutii nu se prea vad – o noua lege, un nou catalog?
    mai degraba absenta vocii chisinauienilor in proces, nici tu societate civila, nici tu oraseni simpli nu au vreun rol in deciziile primarii cu referire la cladirile vechi ce urmeaza a fi demolate. niscaiva transperenta, cu publicarea deciziilor primarii pe site sau in ziarul capitala ar ajuta enorm…activistii si orasenii ar sti ce s-a adoptat la sedinta, care cladire e pe lista celor sortite pieirii, poate s-ar gasi si niste loc de o initiativa de protest. pana una-alta despre toate aflam post-factum, si protestam lucrurile deja intamplate.

    1. @vitalie sprinceana: Se lucrează acum la o nouă listă. Dar ea, lista, oricum, e imensă. sunt aceleași peste 900 de clădiri. În spațiul mediatic se discută. poate nu chiar atât de mult ca președenția RM, dar, e bine.

  2. Problema monumentelor din Chişinău nu s-a formulat niciodată prea serios, sistematic, ca o chestiune publică! În orice loc în capitalismul îşi face loc, mai ales în lumea post-comunistă, se pune acut pe tapet discuţia despre extindere…înlocuire, spaţiul devine o valoare absolută. Ei bine, monumentele, sau ceea ce numim noi a fi monument – stau în calea acestor extinderi & modernizări. Deci, esenţial devine să definim CE lăsăm şi CE demolăm. Cam ăştia ar parametrii problemei, niciodată limpezite, cum spuneam…

  3. Interesant punct de vedere!!!

    • Mircea

    • 11 ani în urmă

    Nu merge vorba de regrete, Gheorghe, ci de prejudicii (îndraznesc sa spun: criminale) care au marcat istoria noastra, si fara o reparare (chear si simbolica, daca nu materiala) cred ca nu putem avansa în mod sanatos înainte.

    1. @Mircea: Cred că ai dreptate. Nu văd cine și cum poate face asta cu demnitate. Fără istericale patriotarde sau lingușiri complexate.

    • Ion

    • 11 ani în urmă

    A considera ca tot Chisinaul vechi e format doar din cocioabe si saraie e ca si cum ai spune ca toate cartile de la Cartier sunt niste brosurele ieftine sau maculatura de dat la topit. Te credeam mai inteligent, Gheorghita…

    1. @Ion: Ce înseamnă Chișinăul vechi? Ce înseamnă clădire cu valoare patrimonială? Care e sistemul de valori și principii ca să introducem în listă anumite imobile și pe altele să le lăsam în afară? Inteligența nu are nimic cu asta? Și nici cărțile Cartier.

    • v.ernu

    • 11 ani în urmă

    aici e continuarea si raspunsul la problema ridicata..
    http://www.timpul.md/articol/disparitia-chisinaului-vechi-au-mai-ramas-zece-ani-%28ii%29-29165.html

    • Catalin

    • 11 ani în urmă

    Domunule Erizanu,
    Pai, chiar asa cum zici! Nu se poate , parol d-onor(sic!) sa nu se fi tratat cu oaresice stalicinomicina arhitectul portretizat de dumneata in chestia cu arhitectura si… monumenturili!! Nu de alta, dar standu-mi si mie la suflet cauza in sine, nu vaz sa se faca niciun caz despre niste monumente unice in lume ale Basarabiei milenare: manastirile sapate-n roca Nistrului inca in zorii crestinismului. Comori adevarate pe care orice tara din lumea asta le-ar pune in valoare si le-ar transforma in obiective turistice … super. In schimb despre casele , curtile si acareturile guberniei Basarabia se face un tapaj de se aude pana aici,la mine. Si in presa de obste a locului.
    (Am vazut cu drag si incantare expozitia foto a generosului crestin aflat pe meleaguri apusene si prezentata si la Bucuresti si la Chisinau, despre aceste nestemate, marturii ale milenarismului romanesc. In Enciclopedia Romaniei (1939) am aflat despre ele prima data. Apoi le-am vazut si intr-un reportaj in jalnica lor stare prezenta)

  4. @Catalin,
    ce numeşti matale, “curtile si acareturile guberniei Basarabia”, este taman specificitatea (generică) a acestui oraş: Chişinău! Căci pînă să devină capitală de guvernie, nici măcar oraş nu era, ci tîrg! Şi unul tare puturos, gloduros şi foarte mic…cu case de paiantă, lemn şi bordeie.
    Nu fac aci apologhia urbanizării produse de administraţia ţaristă, dar nici miopia nu a pus definitiv stăpînire pe mine, pentru ca să nu mai văd că după 1850 (o iau la plezneală!) au apărut pe meleaguri chişinăiene case de piatră, turnuri de apă, mori şi centrale electrice, în cele din urmă. A apărut un oraş, cu străzi, pieţe, grădină publică. Tramvaiul şi-a făcut şi el apariţia tot pe la 1890.
    Ei bine, misiunea noastră de azi este să selectăm la rece ceea ce au lăsat industriaşii, comercianţii, militarii, bancherii, oamenii de afaceri: ruşi, evrei, germani, bulgari, elveţieni, tătari etc. – “aciuaţi” cu toţii la Chişinău, în perioade diferite ale istoriei, şi care au lăsat urme…arhitecturale. Şi nu numai.

    1. @vladimir b.: De fapt, explozia târgului puturos în oraș s-a datorat grecilor de pe la 1820, care puneau la cale eliberarea Greciei în Chișinău. Cu acei greci a crescut Chișinăul în mod miraculos. Atunci când a devenit capitala comploturilor și eretriei.

  5. @Gheorghe,
    chestia cu grecii este şi ea adevărată; dar oraşele nu cresc din comploturi, răzmeriţe şi detonări de bombe…dimpotrivă. Trebuie să luăm mereu la socoteală trebile administrative, legislaţia, documentaţia referitoare la reglementări, cadastru, alinieri de străzi, regimuri de înălţime ale construcţiilor etc. Asta contează, şi face ca oraşele să fie oraşe! Dar aşa ceva a făcut pentru prima oară, în era modernă, administraţia ţaristă.
    Grecii au fost mereu parte din tot ce a însemnat în istorie concurenţă, invidie, eschivare de impozite…

    1. @Vladimir b.: De acord. Dar un oraș crește atunci când are oameni. Nu faci străzi fără oameni. Cred, totuși, că târgul moldovenesc medieval distrus sistematic după anii 50 ai secolului XX merită refăcut pe 100 de metri, cel puțin.

    • catalin codru

    • 11 ani în urmă

    NUMAI CA GRECII AU DAT DE BELEA AICI,AU VENIT EVREII)))

  6. oho, se spune că cea mai mare inteligenţă se manifestă atunci cînd armenii încearcă să vîndă ceva (la supravaloare) evreilor…căci şi armeni am avut p-aici, şi evrei, desigur…dar eu cred că evrei erau şi înaintea grecilor! nu ştiu dacă e atestat şi documentar.

    • catalin codru

    • 11 ani în urmă

    ITI SPUN EU LA 1812 ERAU 1200 DE EVREI LA 1864 DEJA 45MII LA 1900 PESTE 100000 IN BASARABIA,AM UITAT SURSA DA MA UIT CA SA FIU MAI EXACT.

    1. @catalin codru: Evreii aveau dreptul să se instaleze la frontierele imperiului. De aia și majoritatea târgurilor de la periferia europeană a Rusiei sunt evreiești. Sau, mă rog, au fost. Evreii nu puteau deveni proprietari de pământuri. Trecerea lor în zona comerțului e explicabilă.

    • catalin codru

    • 11 ani în urmă

    APOI CU DEZVOLTAREA ODESSEI SAU MAI MUTAT INCOLO SI NU SAU MAI IMMULTIT GEOMETRIK IN CHAU,ACOLO ERA PORTO- FRANCO,PARADIS PENTRU COMERCIANTI

  7. )ce facem aici: cercetare, schimb de idei, sau ping/pong?

  8. …100 m. pătraţi sau radiali?

    • catalin codru

    • 11 ani în urmă

    vladimir la noi e la moda bagmintonul!

    • catalin codru

    • 11 ani în urmă

    presupunerea ca grecii au contribuit la dezvoltarea chisinaului e secundara,in primul si in primul rand la baza dezvoltarii acestui oras a fost anexarea basarabiei.din targ ,,puturos,,a ajuns centru administrativ a noii gubernii.

  9. Puşkin nu a scris “puturos”, ci blestemat, care nu se putea compara nici cu Sodoma, pe care poetul îl urăşte! E de recitit din “Scrisoarea către Vighel”…nuanţe multe vom găsi)

    • catalin codru

    • 11 ani în urmă

    gheorghe erizanu-evreii decand sint ei, dupa izgonirea din erusalim, au fost privati de dreptul la pamant.interesant insa este faptul ca unde s-au aflat ,tara respectiva a dus-o binisor.referitor la centrul istoric propun sa se faca sapaturi si sa restabilim si vreo curte din epoca de piatra.daca stim bine ca pina nu demult a fost un targ puturos,dece se insista la restaurarea acelor edificii.pe linga faptul ca ne-am imaginat ca sintem o tara aparte,acuma copiem si restaurarea marelui oras,la fel doar in imaginatia noastra,dupa exemplul marelor metropole europene.cata vanitate,niste bani pentru spitale, gradiniti de copii nu cerem.are sens intro tara unde sant probleme de ordin umanitar foarte serioase sa restabilim niste urme a trecutului foarte si foarte sumbru.plus la toate nu sintem originali se mai gasesc din astea si prin orasele din tarile vecine.monumentele din epoca tarista mai merita atentia,au fost parte dintrun plan urbanistic,cat decat gandit,si lucrate de arhitecti cu renume.

    • catalin codru

    • 11 ani în urmă

    vladimir,,puturos,,repet cuvintele gazdei.

    • Catalin

    • 11 ani în urmă

    Domnule vladimir b.
    Din pacate/fericire locuiesc intr-un oras care are o superba arhitectura austro-ungara , incepand de la barocul tarziu si ajungand pana la secesionul austriac/unguresc. In urbea in care locuiesc de 2 generatii am si “monumente “arhitectonice cu oaresce tuse romanesti, datorate arhitectiilor (tot) unguri, dar care la comanda celui care le-a finantat , au trebuit sa respecte conditiile comanditarului. Ei, bine , comanditarul nu este nimeni altcineva decat vestitul boier Vasile Boerescu, “coregionalul” dumitale si mult iubitul( pe bune!)nostru mecena. Cladirile de care vorbesc sunt ridicate prin 1890-19o5 -una fiind sediul episcopiei Aradului , Ienopolei si Halmagiului , cealalta Liceul de arte si meserii pentru fete,actualul Spital judetean TBC (halal sa ne fie, nu?) si inca una care se numea “Casa Romaneasca”, actualmente restaurantul… Puskin(ca sa vezi ironie a sortii!) Acum, ce sa mai spun ? ca sunt si cateva alte familii bogate de aromani care au lasat Aradului edificii aratoase , una fiind Academia Teologica (cred ca stii si matale ca Andrei Saguna, aroman si el, a fost primul episcop roman al acestor parti de Romanie), alta ar fi Preparandia(1812), prima scoala de invatatori romani din istoria asta care ne cam ajunge din urma. Deci…(pauza de gandire) nu ma bag la arhitectura Chisinaului , nu-mi sta la indemana si , sincer spun , nici la sufletul meu pacatos. Parca , as fi vrut sa spun altceva cand ziceam despre manastirile sapate-n roca pe malurile Nistrului. Stiam/stiu ca mai EXISTA inca pe malul Nistrului si niste cetati medievale ridicate de feudalismul voievodal moldovenesc …comun, care va sa zica, si de care nu ma pot feri , de pilda , atunci cand le vorbesc elevilor despre “Dan ,capitan de plai”. Ei, bine, listei prioritatilor “restauratore” de adevar istoric ale acelei Agentii de Inspectare (?) si Restaurare nu am intentia sa-i aduc vreo corectura nici eu,nici nimeni din partile dreptprutene ale Romaniei, dar ma tem ca de la cele prioritati pidosnice(sic), nolens-volens , nu cam poti face rabat… de(la) calitate.Asa ca raman la ceea ce observa si domnul Erizanu legat de betia insului inspector intr-ale restaurarii, ba chiar ma incumet sa presar niscai semne de intrebare deasupra/asupra patrafirului numitei agentii.
    In ceea ce priveste selectia la “rece” si atarnarea ei de misiunea de azi, sa ma insel oare atat de grav incat sa nu o leg si de misiunea de “ieri”, si sa tac din gura,drept pentru care voi fi apreciat ca am ramas filozof? N-am de gand. In schimb ma voi intreba pudic si naiv de ce boiarii iepocii aceleia,rusi,moldoveni , nu conteaza,s-au sumes la punga si la ravna in aridica statui lui Suvorov si nu Printului Cantemir? I-ar fi stricat , par igzamplu,acelei urbe cu”gradina publica” si “tramvai”, aparute din pulberea iarmarocului fostului Chisinau un impozant monument dedicat celui care a dat Rusieiun spirit academic, un rang diplomatic,o treapta spre filozofare , un gust pentru literatura si ( filial) poezie,dar si gust pentru “moldove” apusene ? Nu au facut-o , sarmanii de ei!!Asa ca “aciuatii” de care faci vorbire matale domnule vladimir b.,au preferat “drumul de fier” cu ecartament semet imperial(nu evropean de obste) semetindu-se si eialaturi de semetia aceea .”In perioade diferite ale istoriei”, cum bine zici,si “nu numai” ca sa te citez complet.
    Asa ca, iarasi ma vad nevoit sa-l evoc pe domnul Erizanu, care zice bine ce zice “cu acei greci a crescut Chisinaul in mod miraculos”. Alexandru Ipsilantis adunase in Chisinau si imprejurimi stransura(mai mult mercenara)de circa 40-50 de mii de soldati. Basca “ghenerarii” si ceilalti gradati inalt.Si tot bine zice si despre complotagii “ETERIEI”,lucru ce s-a vazut pe pamntul Moldovei dreptprutene si alValahiei, confundate cu domniile fanariote sijecmanite si jefuite ca-n codru.

  10. @Domnule Catalin,
    frumoasă vorbire, plecăciuni!
    Dar, chiar gîndul cu monumentul lui Cantemir iastea bun de meditaţiune. O să încerc a-l pureca, cînd m-o agiuta pe mine mintea puţină pe care mi-a dat-o Cel de Sus…
    Chişinăul nu avu parte să fie parte dintr-un imperiu ca cel Habsburgic, ci ţarist…or, e o diferenţă – se ştie – între o colonie britaniă şi una franţozească. Pururea!

    • Elena

    • 11 ani în urmă

    Ce tupeu sa numesti orasul vechi “cociobe” Dac il respecatm pe Erizanu acum sunt fara cuvinte Un tupeist care e gata sa se vanda si ovreilor pentru bani si slava Si pentru o literatura pornografica Poate ca il inspira Angela?!

    1. @Elena: E o chestie cam obraznică. Nu suntem la comentarii pe Unimedia. Nu văd logica. Sau poate e o altfel de logică între un oraș cu un centru plin de cocioabe și o vânzare către evrei sau pornografi. Sau slavă. Probabil, Chișinăul e plin de luvruri și eu sunt chior.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt