Multe dintre aceste titluri nu mai sunt în vânzare. Toate au apărut până la invazia rusă în Ucraina din 2022. Majoritatea au apărut până la ocuparea Crimeei de către „oamenii verzi” ai lui Putin. Aproape toate anunțau un război iminent al Rusie în Europa secolului XXI.
Barry Buzan e literatura clasică a securității naționale. Indiferent de țară. Ediția a doua are o prefață pentru cititorul român.
Cărțile sunt scrise, traduse, editate ca să fie citite la timp. Și ele există, ca o mărturie a miopiei generale, indiferent dacă le citim sau nu. Probabil, cei care citesc cărți nu pot opri războaie. Iar cei care cred că pot opri războaie nu citesc.
Am ales doar câte un citat din fiecare titlu. Pentru comoditatea dvs.
Rusia amenință oare Occidentul? de Jean-Sylvester Mongrenier, traducere din franceză de Alexandru Șiclovan, Editura Cartier, 2010: „Ideea geopolitică directoare a Kremlinului este reconstituirea unui fel de Uniune post-Sovietică… Ar fi nevoie de stimuli externi. Rezoluția și fermitatea occidentalilor ar putea să-i ajute pe conducătorii ruși să facă alegerile corecte și să se ferească de exagerări.”
Prădătorii de la Kremlin (1917 – 2009), de Helene Blanc și Renata Lesnik, traducere din franceză de Ioan T.Bița, 2011: „… Europa se găsește în prima linie din acest punct de vedere. După o infiltrare în rândurile economiilor occidentale, menită a fragiliza democrațiile, iată-ne în fața unei tentative de implantare a unui număr de agenți secreți în mediile politice, o penetrare care are drept scop seducerea lor, dar și influențarea și instrumentalizarea acestora. KGB dorește să dispună de de partizani pe eșichierul politic european.”
Rusia la răspântie. Geoistorie, geocultură, geopolitică, de Oleg Serebrian, 2014, 2019: „Trei căi mari, care se bifurcă la rândul lor, se deschid azi în fața Moscovei – una imperială, care presupune refacerea unui ansamblu politico-geografic, centrat pe Rusia; una eurasiatică, ce ar însemna o orientalizare a preocupărilor sale geopolitice; și una europeană.”
Toți oamenii Kremlinului. O scurtă istorie a Rusiei contemporane, de Mihail Zîgar, traducere din rusă de Vsevolod Ciornei, 2017: „Concepția lui Surkov este că simpla reglare internă nu poate rezolva problemele, deoarece Rusia nu are doar probleme interne, ci și externe. Rusia este deranjată și de dușmanul extern, care atenuează la suveranitatea ei. De aceea democrația rusă trebuie să fie deosebită – ea trebuie să fie gata să se apere singură de amenințarea externă. (…) După cum își amintește Saakașvili, drept răspuns Putin i-a prezentat o mică prelegere despre relația cu SUA. El i-a relatat povestea despre cum trebuia să zboare în anul 2003 în R.Moldova pentru semnarea acordului de reglementare a conflictului moldo-transnistrean, primul avion chiar își luase deja zborul când i-a telefonat președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. El, chipurile, a spus că semnarea nu va avea loc, pentru că „i-a interzis secretarul doi al Ambasadei americane”.”
Imperiul trebuie să moară, de Mihail Zîgar, traducere din rusă de Antoaneta Olteanu, 2019: „Două țări într-una singură este o tragedie. Ștergerea elitei intelectuale și de afaceri o slăbește. În Rusia n-a avut loc împăcarea cu istoria, traumele nu sunt vindecate, și complexele nu sunt depășite. Istoria rusă este o boală care se face simțită la fiecare pas. Suntem bolnavi de istoria noastră.”
Odessa. Geniu și moarte într-un oraș al visurilor, de Charles King, traducere din engleză de Radu Săndulescu, 2019: „În ziua de azi, Brighton Beach seamănă cu Odessa și mai mult decât și-ar da seama marketerii săi.”