În perioada 17-21 iunie a avut loc a IV-a ediţie a Salonului de Carte Bookfest 2009. O ediţie desfăşurată sub semnul crizei. Editorii au avut destule temeri, cititorii au cumpărat deseori cu parcimonie. În acest număr al revistei, am adresat cîtorva editori întrebarea: S-a simţit criza la Bookfest? Dincolo de criză, ce cărţi au fost preferate de cititori? 
– Laura ALBULESCU,
redactor-şef, Editura Art:
Cred că discuţia despre ediţia 2009 a Bookfest-ului trebuie să pornească de la nivelul de aşteptare a editorilor. Şi nu-i un mister pentru nimeni că acesta nu era unul ridicat. Mai toţi editorii au avut emoţii că spectrul crizei şi mutarea neinspirată a tîrgului în perioada de concedii vor avea ca rezultat o scădere semnificativă a cifrei de vînzări. De aceea, în raport cu o expectanţă relativ scăzută, bilanţul nu arată tocmai rău. Cu alte cuvinte, s-a cumpărat mai mult decât ne-am fi aşteptat. Din evaluările provizorii pe care le avem pînă acum, Editura ART a vîndut mai bine decît la ediţia anterioară Bookfest, cifra globală ajungînd chiar să semene cu cea a Gaudeamus-ului. Titlurile vedetă au fost: Atlas de Mitocănie Urbană, un bestseller incontestabil, Urania de J.M.G. Le Clézio, cîştigătorul Premiului Nobel pentru Literatură 2008, Ucide arbitrul! de Fraţii Presniakov, iar pe nonficţiune Ştim noi cine a fost Eminescu? de Ilina Gregori, volum care a primit recent Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Critică. Morala principală a acestor rezultate peste aşteptări: un scurtcircuit masiv se produce în relaţia editurilor cu librăriile.
– Iren ARSENE,
director general, Editura Curtea Veche:
 Este o bucurie să vedem că publicul nu a abandonat cartea, că rămîne acelaşi interes ca şi în anii anteriori, deşi criza ne-a făcut destul de temători. Se dovedeşte încă o dată că între noi şi public lipseşte librăria – nu sînt suficiente librării aşa încît să ajungă titlurile mai repede la cititori. Concluzionînd, aş putea spune că a fost un ton de normalitate.
Per total, la Bookfest 2009 a fost puţin mai bine decît anul trecut. Comparativ putem spune ca au fost mai multe cărţi vîndute, însă valoarea nu o depăşeşte cu mult pe cea de anul trecut pentru că am avut reduceri mari şi per titlu (între 15% şi 50%) şi per pachete (între 30% si 50%), pentru autorii Jamie Oliver, Orhan Pamuk, Robert Kiyosaki, dar şi pe domenii: audiobookuri, cărţi de copii. Nu a existat un autor-locomotivă, aşa cum a fost Orhan Pamuk, cu peste 1.000 de exemplare vîndute, în 2008; s-au vîndut din toate cîte puţin.
Titluri vîndute în peste 200 de exemplare: Geta Voinea – De-a fir a păr … cu Geta Voinea, Vladimir Sorokin – Kremlinul de zahăr, Vaclav Havel – Pe scurt, vă rog!, Eckhart Tolle – Un pămînt nou. Titluri vîndute între 100 şi 200 de exemplare: Toader Paleologu – Era supărăcioşilor, Adrian Cioroianu – Geopolitica Matrioşkăi, audiobookul Basme fermecate în lectura Margaretei Pîslaru, Tal Ben-Shahar – Fii fericit (cel mai audiat curs la Harvard), pachetul Jamie Oliver, pachetul Orhan Pamuk.
– Oana BOCA,
director de imagine, Editura Polirom:
Dacă este să încerc o inventariere a aşteptărilor legate de Bookfest 2009 (financiare, fireşte, pentru că, deocamdată, cam asta înseamnă tîrgul de carte în România), pot să depistez două tipuri de scenarii. Ambele pesimiste. Unul grav-generalist (nu vor fi vînzări mari, din cauza crizei) şi altul mai-reţinut-dar-legat-de-un-context: nu vor fi destul de mulţi cumpărători, deoarece lumea a plecat deja în vacanţă (Bookfest s-a întîmplat, anul acesta, cu aproape două săptămîni mai tîrziu decît de obicei).
La Polirom, datele pe care le deţinem pînă în acest moment vin să contrazică ambele scenarii. Este criză, dar iată că, din fericire, cartea nu este primul „lux” la care românii au ales să renunţe. Şi, da, tîrgul a avut loc în cea de-a treia săptămînă a lui iunie, însă cei care constituie publicul celor mai importante două tîrguri de carte din Bucureşti au aşteptat cu îngăduinţă ca Bookfest să aibă loc şi au venit la Romexpo: pentru reduceri, pentru întîlniri cu scriitorii sau, precum am citit într-o dare de seamă despre Bookfest apărută zilele acestea într-un important cotidian naţional, pentru… mici.
Situaţia vînzărilor Polirom de anul acesta este comparabilă cu cea de anul trecut (anul acesta cel mai vîndut titlu la Bookfest a fost Mărturisirile unui disident convertit de Adam Michnik; dintre cărţile scriitorilor români cel mai bine s-a vîndut Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, Seducătoarea din Florenţa de Salman Rushdie fiind pe primul loc la literatură universală). Faptul că lucrurile au stat în regulă la Bookfest nu este, însă, un semn că situaţia a reintrat în normal. Bookfestul, chiar şi în condiţiile în care s-ar fi realizat vînzări duble, sau chiar triple faţă de anul trecut, nu poate face minuni. Ar trebui să existe o normalitate lunară în ceea ce priveşte distribuţia şi vînzarea. Ce se întîmplă cu multe dintre librăriile din România (cu tot mai puţini vizitatori în ultima perioadă)? Cum vom trece vara, din punctul de vedere al vînzărilor? Cum vom încheia financiar anul acesta? Cum şi cît de greu îşi recuperează editorii banii de la librari sau angroşişti? Toate aceste întrebări ar trebui să ducă la o analiză care ar merita făcută, dincolo de „artificiile” de la Bookfest sau Gaudeamus.
– Denisa COMĂNESCU,
director general, Editura Humanitas Fiction:
A fost un tîrg foarte bun, în ciuda temerilor, au venit foarte mulţi vizitatori şi au fost foarte mulţi cumpărători. Vînzările au fost foarte bune, ceea ce demonstrează că apetitul pentru lectură nu s-a diminuat, au contat probabil şi marile reduceri de preţuri. Editura Humanitas Fiction a avut oferta următoare: la trei cărţi cumpărate, cea mai ieftină era gratis. Această promoţie a funcţionat foarte bine; ea va continua şi în iulie şi în august, în librăriile Humanitas, atît din Bucureşti, cît şi din ţară. Ne-am bucurat pentru că topul de vînzări pe care l-am realizat a reunit titluri apărute în luna mai (Cu mănuşi de Mihaela Nicola), dar şi romane foarte noi, precum Ultima gară de Jay Parini, Casa de la Riverton de Kate Morton, Ziua Independenţei de Richard Ford şi, cel mai recent titlu, apărut chiar în timpul tîrgului, Ultimul Cato de Matilde Asensi, un roman istoric cu apel la literatură, respectiv la Purgatoriul lui Dante, şi cu tentă de thriller, un bestseller internaţional. Faţă de Bookfestul de anul trecut, au fost mai puţine edituri, dar şi mai puţini vizitatori. Asta s-a întîmplat probabil şi din cauza plasării tîrgului la sfîrşitul lui iunie, cînd elevii şi o parte din studenţi au intrat deja în vacanţă. Dacă tîrgul ar fi fost la început de iunie, probabil că prezenţa acestora ar fi fost mai mare. Totuşi, aceştia au venit la tîrg, iar de la Humanitas au cumpărat cărţi mai ales din colecţia „Cocktail”. Ca o surpriză plăcută, din Cartea neliniştirii a lui Pessoa s-au cumpărat peste 100 de exemplare, iar dacă am mai fi avut şi altele în depozit, probabil că s-ar fi vîndut şi acelea.
– Gheorghe ERIZANU,
director, Editura Cartier:
Criza a influenţat direct participarea noastră la Bookfest 2009. Am fost nevoiţi să luăm un spaţiu mai mare. Vînzările au fost mai bune decît la ediţiile precedente. De obicei, aşa spun toţi editorii. Dar, spre deosebire de ediţiile precedente, noi am venit cu mult mai multe titluri, am investit într-un spaţiu mult mai mare decît în anii precedenţi. Aşa că depinde cum priveşti lucrurile. Nu vreau să dau date. Datele, de cele mai multe ori, sînt trucate. Şi atunci vom fi într-o poziţie delicată şi faţă de cititori, şi faţă de colegi. Despre cărţi. Nu putem vorbi de un anume titlu. Nu am venit, şi nu am venit de mulţi ani cu un titlu-vedetă la Bookfest. Încercăm să păstrăm editura într-o lume a cărţilor şi nu a show-ului. Putem vorbi despre cărţile din colecţiile „Cartier Istoric”, „Biblioteca Deschisă”, „Cartier Clasic”, „Rotonda”, „Verde”. Cred că a trecut perioada dicţionarelor.
– Magdalena MĂRCULESCU,
director editorial, Editura Trei:
A fost un tîrg de carte bun, ţinînd cont de faptul că pronosticurile noastre ţineau inevitabil cont de nesiguranţa pe care o induce criza economică. Per total, am avut o creştere de 30% faţă de Bookfestul de anul trecut şi am atins vânzări de cca 1 miliard (100.000 RON). Din punct de vedere al structurii vînzărilor, la acest tîrg de carte am vîndut cel mai bine cărţile de psihologie practică (cele mai vîndute titluri au fost Semnele trupului. Cum să afli de ce suferi fără să mergi la medic de Joan Liebmann-Smith şi Jacqueline Nardi Egan şi Bărbatul de azi explicat femeilor de Gerard Leleu).
Prin urmare, se poate spune că această criză economică nu s-a reflectat la nivelul vînzărilor directe de la tîrg. Sunt sigură că vînzările ar fi fost şi mai mari, dacă Bookfestul ar fi avut loc şi anul acesta în luna mai, cum se întîmplă în mod tradiţional. Amînarea de o lună s-a repercutat asupra numărului de vizitatori: mulţi oameni sînt deja plecaţi în vacanţă, şcolile s-au încheiat.
Am constatat, de asemenea, o orientare a pieţei către segmentul nonficţiune, în cazul nostru către psihologie: oamenii au probleme concrete şi caută o cale simplă şi eficientă de a le rezolva. Psihologia se vinde constant şi, prin urmare, masiv la Editura Trei (psihologi cunoscuţi abordează la modul pertinent ştiinţific, dar perfect accesibil teme-cheie care ne privesc pe toţi precum adolescenţa, insomnia, stresul, depresia, sensul vieţii etc). Dacă anii trecuţi vînzările majoritare se produceau în domeniul literaturii, începînd cu anul 2009 s-a putut observa o oarecare criză de supraproducţie în ficţiune: ofertă prea bogată în raport cu puterea de expunere din librăriile româneşti şi, probabil, şi în raport cu puterea de consum a cititorilor. Oamenii se orientează asupra unor titluri-far pe care le promovează editurile; astfel de titluri devin bestselleruri, cum este cazul, la noi, al trilogiei Millennium a lui Stieg Larsson, din care a apărut, acum, volumul al II-lea: Fata care s-a jucat cu focul. În topul vînzărilor, la cărţi de ficţiune, s-a plasat şi Yakuza Moon: memoriile unei fiice de gangster de Shoko Tendo.
– Robert ŞERBAN,
director editorial, Editura Brumar:
Bookfestul care tocmai s-a încheiat şi în cadrul căruia am avut un stand mare (pentru o editură… medie) şi foarte bine plasat, îmi reconfirmă ceea ce ştiam: cartea de poezie se vinde foarte greu. Nu contează că e foarte bună, foarte frumoasă, foarte ieftină. Lumea trăieşte în grabă, cu furie, cu ochii pe ceas, pe cont, pe frigider. Cînd vrea să evadeze, fie se suie în Logan şi o taie spre un petec de iarbă, fie… alege un roman. Nici măcar poeţii nu sînt curioşi de ce scriu alţii ca ei. De fapt, asta e marea tristeţe. Am stat la standul Brumarului, ştiu ce vorbesc. Tineri sau vîrstnici, glorioşi sau necunoscuţi, poeţii români trec nepăsători pe lîngă volumele confraţilor lor. Să cumpere, nici vorbă. Nici măcar nu mimează interesul, nici măcar nu se prefac că-s curioşi. Ce aşteptări să avem de la… restul lumii? Totuşi, restul lumii şi-a dorit de la Brumar cărţi precum Poeţi actori, actori poeţi, Infernala comedie de Brumaru, Poeme în loc de tutun de Bogdan O. Popescu, Poze cu zimţi de Anca Mizumschi, L-am luat deoparte şi i-am spus de Daniel D. Marin, Noaptea instinctelor de Ştefan Bolea, Caragialetele lui Foarţă, Dezorbirea de Lucian P. Petrescu, Poemul matriţă de Cipariu, Alungînd tristeţea, ca Paganini de Gellu Dorian, Scot cavaleria de Vladimir Udrescu… Titluri mai vechi, dar şi foarte noi. A! Ştiaţi că românul e pudibond? Şi niţel ipocrit? Imn hăituit de bărbaţi, acea spectaculoasă antologie (trilingvă) a distihului românesc, cu versuri scrise pe trupuri de femei goale, policromă şi la preţ de producţie, s-a vîndut cel mai greu. Dar toţi s-au uitat înăuntrul ei. Lung şi pe îndelete…
Anchetă realizată de UN cristian, Andreea RĂSUCEANU, Ovidiu ŞIMONCA, în Observator cultural nr.481 din 2 iulie 2009