Blog

Armata Națională a Republicii Moldova, martie 2020

Armata se face în vremuri de pace. Pentru vremuri de restriște. Statul este exact așa după cum este armata.

Republica Moldova are în total 5 mii de militari. Oficial, avem patru brigăzi. Oficial, numărul de militari per brigadă e de 4000 – 6000. Conform nomenclatorului, fiecare brigadă poate fi condusă de un general de brigadă. Cei 5 mii de militari moldoveni abia de pot aduna o brigadă. Pentru un singur general de brigadă sau, la o adică, și pentru un singur colonel.

Numărul de generali ai Republicii Moldova e de aproape una sută. După câți generali avem, forțele armate ale RM ar trebui să fie de jumătate de milion de militari. Câte un general la 6000 de militari. Sau putem forma o companie de elită doar din generali. O companie e formată din 80 -120 de militari, inclusiv grupul sanitar.

Fiecare raion are câte un comisariat militar. Cu sediu (adică clădire/batiment) administrativ, câțiva angajați. Cu steluțe mai mari sau mai mici. Comisariatele militare administrează cei circa 1500 de militari în termen (din totalul de 5 mii). Fiecare comisariat militar duce evidența o dată în jumătate de an la vreo 40 de recruți. Avem peste 30 de comisariate. Ca un diriginte de clasă în fiecare zi.

Prietenul meu, care are doi băieți de vârsta recrutării, a fost telefonat după 24 februarie. Pentru evidență. A fost rugat să trimită documentele pe o adresă de mail cu mail.ru la coadă. Când a vrut să trimită documentele pe adresa electronică, atunci mail.ru nu mai funcționa. A dus documentele fizic. S-a găsit, totuși, în creierul Armatei Naționale un caporal înțelept pe undeva. Sau poate se gândesc ca să utilizeze Yandex.Go pentru deplasare. Nebănuite sunt căile strategilor militari.

În istoria sa glorioasă Armata Națională a luptat eroic pe străzile Chișinăului în martie 2020. Împotriva covid-19.

Comentarii(10)

    • Rodica Balan

    • 8 luni în urmă

    Dl Zelenski trebuie să vorbească în Parlamentul de la Chișinău. Sunteți de acord, dle Erizanu?

    1. @Rodica Balan: Eu sunt de acord. Nu știu dacă Zelenski are nevoie și timp pentru Chișinău.

    • Rodica Balan

    • 8 luni în urmă

    Este posibil să ajungi președinte și cu oamenii plecați de acasă, însă să fii tare în război, fără a simți concret umerii lor sprijinindu-i pe ai tăi, se dovedește că este imposibil la noi. Cu toate acestea, dna Sandu are o datorie morală față de diasporă – să manifeste împotriva războiului mai tranșant, compensând lipsa acasă a vocilor celor plecați. Comportamentul actual al Chișinăului reflectă un dezechilibru moral catastrofal în condiții de război. Pentru a înainta spre refacerea situației, este necesară, cel puțin, organizarea unui discurs al președintelui Zelenski în Parlamentul de la Chișinău. Acest război este despre cât valorează moral fiecare. Dl Zelenski își plătește polițele cu brio. Dna Sandu poate concret și are datoria să plătească măcar una din polițele morale. Dna Sandu are nevoie mai mult decât dl Zelenski.

    Este nevoie să vă amintesc, dle Erizanu, de ce mă adresez dvs sau țineți minte?

    1. @Rodica Balan: După 2014 Ucraina și-a format și pregătit o nouă armată. Noi n-avem nimic. Armata noastră e pentru generali. Zelenski n-a dat curs recomandărilor SUA de a părăsi Ucraina în primele zile de război. RM a ascultat și a executat cuminte recomandările partenerilor occidentali. Nu sunt sigur că RM contează în ecuația războiului. Noi, oricum, suntem în eventualul district militar Odesa. Dacă sunteți departe de RM, atunci e bine pentru Dvs. În august 2021, atunci când a fost Kozak la Chișinău, președintele a obținut o pace de jumătate de an. Nu vreau să intru în detalii despre ceilalți parteneri ai RM. Constat doar: noi am rămas singuri. Fără armată, fără alianțe militare. Libertatea noastră depinde de libertate Ucrainei.

    • Rodica Balan

    • 8 luni în urmă

    „Mr. Zelensky, speak, please!” – asta scrie pe bucata de hârtie cu care vin zilnic în fața Parlamentului, începând cu 5 aprilie. Carabinierii se comportă acceptabil. Dar nu astăzi. Astăzi carabinierii au avut directivă de la șef să fiu intimidată, speriată, transformată în pericol public pentru „obiectul strategic” vizat de hârtia mea. Au jucat excelent rolul „polițistului rău”. A fost abject. Un citat de-al carabinierului: „Eu nu-s obligatoriu să știu engleza, care-i scopul?” Dacă nu aș fi avut o anumită experiență, aș fi fost nevoită să concluzionez că autoritățile actuale ale Republicii Moldova, prin comportamentul de astăzi al reprezentanților Ministerului de Interne, țin cu ursul. Dar am avut ocazia să cercetez îndeaproape cu ce respiră funcționarii și reprezentanții autorităților centrale și locale de toate nivelele, din toate raioanele, inclusiv instituțiile din Chișinău, timp de câțiva ani, cât am făcut studii la Academia aceea de pomină. Acea experiență îmi permite să admit că în Ministerul de Interne activează și astăzi, nestingherit și obraznic, reprezentanți ai găștilor vechi. Nu exclud că excesul de zel de astăzi este vocea lor. Nu sunt persoană publică, influienser, formator de opinie, blogher, activistă facebook&Co, intelectuală. Sunt un om de la firul ierbii, în cel mai direct sens al cuvântului. Insignifiant și slab fizic, încât mă pot prăbuși de la o sfârlă. Dacă voi fi intimidată în mod repetat, voi renunța să vin cu hârtia mea în fața Parlamentului. Dar atunci îmi voi permite să concluzionez că autoritățile actuale ale Republicii Moldova țin cu ursul. În consecință, mă voi trezi brusc-și-pur-și-simplul că sunt orcă pentru totdeauna, începând cu 9 mai. Pentru că eu nu am cetățenia altui stat și nu plec nicăieri.

    1. @Rodica Balan: Probabil, Internele au tot felul de oameni. Probabil, e foarte greu de schimbat atitudinea polițiștilor față de cetățeni. Probabil, valul de probleme cotidiene ale actualei conduceri a Internelor a lăsat pentru altă dată problema atitudinii față de cetățeni. Adevărul e că atitudinea se schimbă foarte greu, se monitorizează permanent și se pedepsește când trebuie. Nu-mi dau seama. Probabil, a venit rutina mai repede decât reformele. Altă explicație nu prea găsesc.

    • Rodica Balan

    • 7 luni în urmă

    Există oameni care n-au nevoie de centre de comandă și nu suportă instrucțiunile detaliate. Ei vin și se orientează, din prima, la fața locului. Dacă vouă, celor câțiva, aflați departe sau mai aproape, în vis sau aievea, conștiința vă spune să veniți aici acum, veniți. Veniți și faceți ce știți cel mai bine să faceți. Din tot sufletul. De ce? Deoarece cuvântul „беспредел” nu are echivalent în limba română. Și așa trebuie să rămână..

    1. @Rodica Balan: Sper și cred că „bespredel” va rămâne departe de limba română.

    • Rodica Balan

    • 7 luni în urmă

    3 iunie 2015, Chișinău, hotelul Jolly Alon. Eu aveam treabă cu evenimentul de acolo cam tot așa cum are coada vacii cu ștampila primăriei. Dar, cumva, nu m-au dat afară. Bine crescuți. Finuți. Ironici.
    Deci, am intrat. Lume multă. Masă bogată. La un moment dat toți oamenii din jurul meu aveau fețele îmbujorate și vesele de la fălcile pline cu căpșuni. Cred că exagerez, dar așa am memorizat – căpșuni uriașe, fețe fericite.
    Totuși, am văzut pe cineva care nu mânca nimic. Am ieșit în pragul hotelului și m-am ferit după o coloană. Câteva secunde mai târziu acea persoană a ieșit. Ne-am privit scurt. Atât. Prima dată în viață trăiam experiența intuitivă a unei identificări reciproce, fără o cunoaștere reciprocă.
    În timpul evenimentului mi-am dat seama că e vorba de un provocator cu misiune de la ambasada monolită de pe bulevard. A vorbit mult, fără noimă, apoi a adresat o întrebare totalmente fără logică. Am simțit nevoia să echilibrez situația, ripostând anume acelui personaj.
    După partea oficială au urmat 4 sesiuni, desfășurate în paralel. Și eu, și celălalt personaj am ales aceeași sesiune. N-am scăpat ocazia să intervin. Am vorbit despre neutralitatea impusă Finlandei și despre posibilitatea ca această țară să adere la NATO. Cumva am știut că am ripostat reușit.
    Am făcut observații, câte o oră pe zi, în perioada 5 aprilie – 9 mai 2022. În ultima zi am stat și în piață. După amiază am venit acasă și am aflat, prin comunicat de presă, că președintele are probleme de sănătate. Am stat în picioare ceva vreme. Treptat s-a conturat foarte clar a doua întrebare, după aceasta: oare ce a simțit dna Maia Sandu când și-a dat seama că, în calitate de președinte, nu se poate baza nici pe SIS, nici pe poliție?

    1. @Rodica Balan: Nu a fost prima dată. Are suficientă autoironie și ironie ca să treacă de asemenea clipe. Sperăm. Doar nu putem citi gândurile oamenilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt