Vă mulțumim că ați fost alături de noi. Și de cărțile noastre.
Relații post
23 aprilie
23 aprilie în Spania este Festivalul Trandafirilor. Astfel spaniolii îl sărbătoresc pe Sfântul Gheorghe. Încă din Evul Mediu. Domnișoarele și doamnele primesc flori. Domnii primesc cărți. La 23 aprilie 1616 […]
Dacă nu e de-al nostru, nu poate să facă binele
În 1992 Papa Ioan Paul al II-lea i-a cerut scuze lui Galileo Galilei. Pentru că era să fie ars pe rug. Atunci salvat de acel esopic „și totuși se învârte”. […]
Cartea și harta foametei
Larisa Turea a înregistrat mărturiile supraviețuitorilor foametei din 1947. În anii 80. Când tema era un tabu. Voia să-i prindă pe supraviețuitori. Cartea n-a putut fi editată în anii perestroikăi […]
Istoria ascunsă
Eram toți comsomoliști. Credeam în viitorul luminos. Uniunea Sovietică era cea mai măreață țară. Eram educați în spiritul omului nou. Învățam că viitorii jurnaliști sunt soldații partidului. Al unicului partid. […]
Cartier 30. Proza
E o listă incompletă. Este încă în lucru. Accept orice completări. Sunt cărțile de proză apărute la Cartier în 30 de ani. Am vrut să fac o selecție gen 30 […]
Vlad Pohilă
Limba română ne pare un dat firesc. E ca apa, aerul. Până și minciunile din Republica Moldova astăzi se spun și se scriu în limba română. Nu știu dacă sunt […]
Vladimir B.
TREBUIE să înţeleg că Vitalie a fost fotografu’? Că altfel nu se explică lipsa lui din acest şir…
La Multe titluri noi & incitante!
Gheorghe Erizanu
@Vladimir B.: Anonimul fotograf era Vitalie Coroban. Este după imagine.
forma
Să trăiți bine!
Catalin
Da, domnu Erizanu,
Faina echipa ai!Tot una si una si tot unu si unu. Asadar si care va sa zica … sa traim, sa traim.
Dar ian spune matale , daca nu e cu banat,care ti-e chipul dintre cei unu si unu? Ca asa, stii cum e, dupa vorba , dupa strai…
Bine ati intrat in cel de-al doilea deceniu al Mileniului III
Gheorghe Erizanu
@Catalin: Cam așa arată Erizanu: „Nu este psihiatru. Nu oferă consultații. Nu citește toate manuscrisele. Nu-i plac urmele de ruj lăsate pe pahare, pe mucuri de țigări. Nu-i place ”î” din ”a”. Nu-i plac manuscrisele fără diacritice. Nu-i plac textele redactate în computer. Nu-i plac textele redactate sau corecate în creion. Nu-i plac întârzierile sau reținerile (eufemistic vorbind). Nu-i plac minciunile nevinovate. Nu-i plac geamurile prăfuite. Nu-i plac restricțiile de viteză, când drumul este bun. Nu-i plac daciile și jiguliurile vechi. Nu-i plac întrebările inutile. Nu-i plac cărțile citite pe jumătate. Nu-i plac paginile îndoite. Nu-i plac librarii care citesc ziare când intră vizitatori. Nu-i place tutunul. Nu-i place vinul roșu sec. Nu-i plac caricaturiștii și psihologii. Nu-i plac fotografii amatori care dorm cu aparatul Panasonic și-n pat. Nu-i place literatura motivațională. Nu-i plac drumurile proaste. Nu-i place Baghira, cățeaua dezlegată și foarte fecundă a vecinului. Nu-i plac lucrurile complicate. Nu-i plac mâncărurile tradiționale românești. Nu-i plac măslinile fără sâmburi. Dar e nevoit să le accepte pe toate. De aia este editor.”
Vladimir B.
Oho, ce dreptate ai cu „î” din „i”. Taman am cetit un foarte frumos interviu cu soţii, Ileana şi Romulus Vulpescu (sper că nu trebuie să spun cine sunt?!), care trăiesc într-o izolare totală de cîţiva ani…ei bine, condiţia de a face acest interviu era ca materialul să fie publicat cu „î” anume din „i”…Oamenii ăştia nu se regăsesc în valorile ortografice actuale. Şi bine fac!
Catalin
Ha,ha, ha,ha….
Se putea un portret mai perfect pentru un editor ?
Fain, fain, fain…
Aoleu, ce gafa am facut?! Iar am pus o intrebare.Noroc mie. Tot eu mi-am raspuns. Repede, repede.
Nic Arsanca
Bravo Cartier !!!
De acord, excelent „portret al unui editor,” dar ce ne facem cu diacriticile care ne plac sau nu ne plac?
Iată-le pe toate cele cu pricina:
Ă ă Â â Î î Ș ș Ț ț