Blog

Cu acest război de lângă noi începem să fim căutați cine suntem, unde suntem, unde vrem să agungem. Textul a fost scris pentru magazinul Rotary din Germania, ediția octombrie, care are un grupaj de articole despre Republica Moldova. Imaginile din ediția germană sunt ale revistei.

Oricum, primăvara va veni. Și în Republica Moldova. Și în Europa

Credit foto: Doru Ciocanu, Canada

Dacă trimiteai o scrisoare din Frankfurt-pe-Main sau Paris la Chișinău, capitala Republicii Moldova, atunci ea ajungea peste 3 luni, cu ștampila poștei din Maldive. Insulele din Oceanul Indian erau mult mai cunoscute de către poștașii europeni decât o țară aflată între România și Ucraina. După 24 februarie 2022 scrisorile din Germania sau Franța ajung direct în Republica Moldova. În două săptămâni.

Suntem țara, care, dacă ofensiva rusă asupra Ucrainei reușea în 3 zile, atunci noi eram ocupați în ultimele două ore din a treia zi sau primele două ore din a patra zi.

Republica Moldova a apărut pe harta lumii din Perestroika lui Gorby, fiind încorporați în URSS-ul lui Stalin în 1940, rupți din frontierele României, după Pactul Molotov-Ribbentrop. Suntem printre primele foste republici sovietice, alături de Georgia, Armenia, Azerbaidjan, unde Kremlinul a realizat un Donbas 2014. În 2 martie 1992, când Republica Moldova devenea oficial membru ONU, Kremlinul a provocat conflictul armat ruso-moldovenesc de pe Nistru, creând Republica Nistreană Moldovenească (Transnistria) în stânga Nistrului. Această ancoră a Kremlinului ne ține în sfera de influență a Rusiei de peste 30 de ani. Transformând Moldova într-o zonă gri, fără investiții substanțiale, fără perspective de dezvoltare sustenabile, fără ambiții mari de viitor. Cu un exod de circa un milion de moldoveni activi din cele patru milioane, cât aveam în anii 90. Majoritatea coloniștilor germani care au venit în aceste locuri la începutul secolului XIX din Bavaria și de lângă Hamburg s-au întors în Germania după înțelegerea Molotov-Ribbentrop. Cei care au rămas aici au fost deportați după al Doilea Război Mondial în Altai sau Kazahstan. Denumirile satelor germane au fost schimbate din Emmental în rusescul Pervomaisk sau din Marienfild în același Pervomaisk (în traducere ar fi în cinstea lui 1 Mai, Ziua solidarității oamenilor muncii în URSS).

Sub presiunea Moscovei Republica Moldova a introdus neutralitatea în Constituția din 1994. Armata Moldovei are peste 5000 de militari, șase avioane MIG-29 dezasamblate și fără zbor de peste un deceniu, câteva tancuri, mașini blindate și tunuri, toate de producție sovietică. Mai avem câteva blindate americane din anii 70, care au fost schimbate pe cele 21 de MIGuri în anii 90 cu guvernul SUA.

După 24 februarie 2022 Republica Moldova s-a schimbat la față. Agresiunea și ofensiva rusă din regiunea Herson și Mîkolaev a adus un val de 500 de mii de refugiați ucraineni în primele zile. Vizitele oficialilor străini, președinți de țară, premieri la Chișinău s-au înmulțit ca niciodată.

În prima zi de război am cumpărat crupe, hrișca, apă și alte alimente, care, credeam că ne vor prinde bine în asemenea vremuri. Pentru a ne găsi o ocupație și a ne rupe de fluxul de știri de pe frontul ucrainean, în a treia zi de război nevastă-mea a dus toate produsele procurate și gemurile pregătite astă vară refugiaților ucraineni. Apoi a strâns haine, pături, perne din casă și le-a dus din nou refugiaților. Voiam să avem o ocupație. Ca să alungăm frica.

Am făcut pașapoarte internaționale și toate vaccinele celor doi maidanezi pe care îi avem. Veterinarul ne-a spus că în prima săptămână de război a eliberat mai multe pașapoarte decât în ultimii cinci ani. Am pregătit geamantanele cu strictul necesar (în asemenea situații descoperi câte lucruri inutile strângi de-a lungul vieții), mâncare pentru câini și o pungă de nuci. Toată săptămâna am umblat cu rezervorul plin al mașinii.

În primele săptămâni de război locuitorii din Republica Nistreană Moldovenească au făcut cozi la birourile Agenției de Servicii Publice pentru pașapoartele moldovenești. Au fost perfectate peste 300 de mii de pașapoarte. Peste 90 la sută din cetățenii din stânga Nistrului au din martie pașapoarte moldovenești. Ceea ce nu s-a întâmplat în 30 de ani s-a făcut în nicio lună. În aprilie Republica Moldova a epuizat pașapoartele noi care ar fi trebuit să ajungă pentru întreg anul 2022. Temându-se de mobilizare în armata rusă din stânga Nistrului, majoritatea tinerilor de acolo s-au refugiat pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău. Parcurile Chișinăului, de obicei goale, au devenit aglomerate. Vorba ucraineană și rusă a devenit dominantă în spațiul public. Dacă vezi pe străzile Chișinăului părinți cu copii, fiecare cu înghețată, fii sigur că sunt ucraineni. Moldoveanul îi cumpără înghețată doar copilului.

Frică că vom fi ocupați iminent de trupele ruse a fost aproape de panică până la lupta de la Voznesensk, la nord de Mîkolaev, când trupele teritoriale ucrainene au reușit să oprească ofensiva rusă spre Odesa.

În cei 30 de ani Republica Moldova are pentru prima dată un președinte și un guvern proeuropean clar, fără nuanțe, fără jocuri și șantaje la două capete, unul pentru Bruxelles și altul pentru Moscova. Maia Sandu a câștigat detașat scrutinul prezidențial în 2020 în fața prorusului Igor Dodon. Iar partidul PAS, fondat de Maia Sandu, are o majoritate confortabilă în parlamentul Republicii Moldova (63 dintre cei 101 de parlamentari). Primii doi președinți ai Republicii Moldova au făcut parte din nomenclatura înaltă de partid sovietică. Au avut câte un mandat de patru ani. Al treilea președinte, comunistul  Voronin, din nomenclatura sovietică de rangul doi, a avut două mandate și a pierdut aproape toate oportunitățile care le oferea economia mondială în anii 2000.

Președintele Sandu și actualul partid de guvernământ au de administrat o țară în pandemie, în vremurile unui război la frontiera Republicii Moldova și în criza europeană a resurselor energetice. Nu e cea mai bună perioadă pentru reforma justiției, eradicarea corupției, reforma administrației publice, relansarea economiei, necesități urgente ale Republicii Moldova. O criză poate fi văzută ca și o oportunitate.

Nu știm cum va ieși Republica Moldova din acest ciclu politic. Dar nimeni nu știe cum va arăta primăvara anului 2023. Oricum, primăvara va veni. Și în Europa. Și în Republica Moldova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt