Blog

Sunt nepotul lui Mihail Zastavnețchi din Pererita, județul Hotin. În 1944 a fost înrolat în Armata Roșie. După ce a fost lăsat la vatră din Armata română, deoarece avea doi copii minori. Până în 1977 bunică-mea, Claudia, care între timp și-a crescut singură cele două fete, trăia cu o singură veste despre el, care a ajuns în iarna lui 1945: „bez vesti propavșii”. După mai multe demersuri, după 33 de ani, a aflat că Mihail Zastavnețchi a fost ucis în timpul luptelor din orașul Lublin, Polonia.
Mihail Zastavnețchi a făcut parte din cele peste cinci milioane de soldați morți și dați dispăruți fără urmă dintre cele peste opt milioane de morți ai Armatei Roșii (din ultimele date ale statisticilor rusești) din cel de-Al Doilea Război Mondial.
Mihail Zastavnețchi a făcut parte din cei circa 70 de mii de basarabeni morți pe frontul sovieto-german în 1944-1945 dintre cei peste 300 de mii  înrolați în Armata Roșie. Basarabenii, ca cetățeni ai României, conform convențiilor internaționale, nu puteau fi înrolați în armata altui stat (a Rusiei sovietice). Basarabenii, susțin istoricii, au avut o soartă mai bună decât a ucrainenilor înrolați în Armata Roșie. Erau trimiși ca să dezamorseze cu propriile picioare câmpurile de mine, cel puțin, cu arme. Ucrainenii erau trimiși în linia întâi fără arme. Să-și recupereze arma de la dușman. „Un hohol mort pe câmpul de luptă e mai util decât un hohol trimis în Siberia”, zicea mareșalul Jukov.
Uniunea Sovietică a ocupat toată Europa pe care a presurat-o cu proprii morți. Din 1945 până în 1989  (în 44 de ani) puteau să găsească până și ultimul nasture al ghemnastiorcei sovietice. Dar au preferat să facă monumente imperiale ale soldatului eliberator și obeliscuri ale soldatului necunoscut.
După 1965 a fost inventat 9 mai. Când ziua memoriei și tihnei am transformat-o în ziua coloanelor cu tancuri, soldați și proletari. Pentru propagandă. Iar dacă pentru propagandă nu ne ajung oameni, atunci îi clonăm. În photoshop.

Coloană propagandistică komunistă la Chișinău. 9 mai 2014. „Clonare” cu oameni observată de un internaut vigilent
Coloană propagandistică komunistă la Chișinău. 9 mai 2014. „Clonare” cu oameni observată de un internaut vigilent

„Clonarea” rândurilor
„Clonarea” rândurilor

După 1989 guvernul german a recuperat corpurile soldaților germani de pe teritoriul fostei URSS. Pentru a fi înhumați acasă.
 
 

Comentarii(10)

  1. Domnule Erizanu, printre oamenii pe care dvs îi editaţi, îi angajaţi sau îi apreciaţi public se numără Vasile Ernu, Vitalie Sprînceană, Petru Negură, Virgil Pîslariuc etc, adică persoane care relativizează constant aspectele prezentate de dvs în acest text, sau chiar militează, agresiv, pentru păstrarea în centrul Chişinăului a unor monumente ale ocupaţiei sovietice ( V Ernu chiar propunea recent, public, plasarea statuii lui Lenin lîngă cea a lui Ştefan cel Mare ) .
    Nu credeţi că e o fractură evidentă între ceea ce spuneţi şi ceea ce faceţi ?

    1. @Lucian Postu: Vasile Ernu este coordonator al colecției „Biblioteca deschisă”, unde au apărut bulgarul Gheorghi Gospodinov cu „Un roman natural”, georgianul Zaza Burciuladze cu „Kafka instant”, rusul Zahar Prilepin cu „Sankea”, neamțul Christian Kracht cu „1979” (sunt nume de primă mărime din literatura tânără din aceste țări, sunt autori polemici). Vedeți și „Sunt un om de dreapta”.
      Virgil Pâslariuc este coordonator al colecției „Cartier istoric”. Vedeți titlurile de la „Prădătorii de la Kremlin” de Helene Blanc și Renata Lesnik până la Barry Buzan cu „Popoarele, statele și frica”. Inclusiv, în această colecție, am încercat să venim cu un fel de raport final al Comisiei Ghimpu (pe care comisia așa și nu l-a făcut) prin volumul „Fără termen de prescripție”.
      Petru Negură a fost unul dintre coordonatorii volumului „Al Doilea Război Mondial…”.
      Vitalie Sprănceană și etc nu sunt angajați Cartier. Probabil că i-am apreciat pentru anumite gesturi. Care mi s-au părut corecte.
      Spun și fac exact același lucru: sunt deschis pentru discuții, sunt deschis pentru polemici, am punctul meu de vedere, nu sunt taliban, respect efortul colegilor mei, sunt de acord uneori cu unele păreri ale lor, nu sunt de acord uneori cu unele păreri ale lor. Nu sunt Gică contra. Nu am făcut temenele. Și sper să nu ajung să le fac niciodată. Sunt un om viu. Cu păreri de dreapta. Tolerant pentru polemici. Și intolerant față de prostie și ipocrizie. Atât.

    • vasile ernu

    • 10 ani în urmă

    @ Lucian Postu
    Cred ca glumiti? Unde am spus eu sa plasam monumentul lui Lenin linga Stefan? Din contra am sustinut si sutin scoaterea lui (deja a fost scos). Poate era vorba de faptul ca istoric cam in acelasi loc in decurs de 50 de ani au fost 4 monumente? Si spuneam sa meditam? DAr banuiesc ca reflectia nu este la indemina oricui…

  2. @ Gheorghe Erizanu : Ca să citez un mort celebru, cu şcoală şi rigoare germană, enumerarea dvs de nume şi cărţi ” nu e în cestiune ” . Eu mă refeream la alte aspecte, concrete, pe care le-am enunţat destul de explicit .
    Legat de gluma cu ” etc ” , cred că la acest capitol l-aţi putea include, probabil, ca pe o persoană demnă de aprecierea dvs, pe marele om de caracter Iurie Roşca, invitat de onoare al unui eveniment pe care l-aţi organizat.
    Cît despre intoleranţa la prostie şi ipocrizie, iată un loc geometric în care ne-am putea întîlni. Nu doar declarativ, eventual.

    1. @Lucian Postu: Am răspuns exact.
      Iurie Roșca a vorbit la lansarea volumului lui Ion Țurcanu „Istoria istoriilor mele”. Deci, „cap de afiș” a fost Ion Țurcanu, istoricul. Nu l-am invitat pe Roșca, vicepremierul, la o lansare. A fost Iurie Roșca cel de azi, cel huiduit de toți lingăii și marii lui apărători de ieri. Apropos, a vorbit cu cărțile pe masă. Și foarte bine.
      Eu nu sunt îngerul acestui târg. Nu fac bisericuțe. Sunt deschis. Și tolerant. Nu-mi place să dau în oamenii în care dau toți. Nu fac scheme de prietenie. Și nu fac scheme cu dușmani.
      Ceva e în capul dvs, dle Postu. Eu nu vreau să controlez gândurile oamenilor. Nu-i împart în doar albi sau doar negri.
      Au mai fost „cap de afiș” la evenimentele Cartier: Zahar Prilepin, scriitorul și națbolul, Matei Vișniec, poetul și dramaturgul, Vlad Filat, premierul și ex-premierul, Mircea Dinescu, poetul și negustorul, Ana Blandiana, poetul și omul civic, Emil Brumaru, poetul și hobbitul, Ion Mureșan, poetul și domnul, Aureliu Busuioc, romancierul și bătrânul poet, Teodor Baconschi, eseistul și ex-ministrul de externe, Varujan Vosganean, romancierul și ministrul de finanțe… Etc. este lung.

    • talex

    • 10 ani în urmă

    Dle Erizanu, tind si eu sa fiu de acord cu cele spuse de lucian postu in prima sa postare. cred ca cei mentionati, oameni foarte inteligenti, vor pur si simplu sa razbata, sa se faca auziti …prin diferenta. e greu sa vii azi in descendenta cuiva consacrat si stunci incerci tot felul de jonglerii verbale, butade, speculatii, rastalmaciri, demitizari. e o opinie.

    1. @talex: Sunt de acord cu părerea dvs. Care nu coincide „cu cele spuse de Lucian Postu în prima sa postare”. E o nuanță. Esențială.

    • Florin O. Z.

    • 10 ani în urmă

    Constat, din dialogurile-monologuri de mai sus, că exista oameni care nu înțeleg deloc ceea ce înseamnă aprecierea valorică nepărtinitoare, multitudinea ideilor într-o conversație și toleranța autentică, de tip democrație autentică (ateniană, neaoș-dacică, britanică, vestic-europeană, …), ansamblu care este foarte bine redat de amendamentul întâi al Constituției americane. Citez și apoi traduc, liber.
    “Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof; or abridging the freedom of speech, or of the press; of the right of the people peacebly to assemble, and to petition the Government for a redress of grievances.” Limbajul este cel al anului 1787.
    „Congresul nu va face nicio o lege referitoare la stabilirea unei anumite religii ori să împiedice libera sa exercitare; sau să limiteze libertatea cuvântului ori a presei; sau [să limiteze] dreptul oamenilor de a avea adunări [publice] pașnice și [să limiteze] dreptul de a petiționa Guvernul pentru rezolvarea unei plângeri.”
    Inutil să adaug că trăind în Statele Unite (de un timp semnificativ de lung) văd aceste lucruri zilnic. Aud adesea, “sunt gata să-ți apăr cu îndârjire dreptul tău la cuvânt, chiar dacă nu sunt de acord cu tine.” De ce? Știau dumnelor, The Founding Fathers of the United States of America, cum stau lucrurile într-o titanie (cu unul din mulți regi George) și nu voiau ca lucrurile să se repete.
    Apropo. După cum bine se știe, Constituția Statelor Unite (1787, Philadelphia, revizuită în 1791 cu primele zece amendamente) este modelul de necontestat a imensei majorități a constituțiilor moderne. Ideea separării tri-partite a puterilor statale este, evident, a lui Montesquieu. Părinții Fondatori i-au dat, desigur, Cezarului ce îi aparținea.

    1. @Florin O.Z.: Apreciez și mulțumesc mult pentru lecția despre toleranță.

    • Florin O. Z.

    • 10 ani în urmă

    Erată – Erate
    1. cu unul din mulți(i) regi George
    2. modelul de necontestat a(l) imensei majorități

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt