Cu 45 de ani în urmă, la 21 august 1968, la ora 2 de noapte, un avion sovietic de pasageri AN 24 a cerut permisiunea de a ateriza forțat, din cauza unor probleme tehnice, în aeroportul Ruzyne din Praga. Avionul de pasageri a avut acceptul autorităților cehoslovace.
Din avion au ieșit militari ai trupelor aeropurtate din Kaunas. Au ocupat aeroportul. Și au organizat aterizarea la fiecare 30 de secunde a avioanelor AN 12. Cu echipament militar. Și soldați.
Așa a început ocuparea Cehoslovaciei din august 1968. Ca să evite vărsările de sânge guvernul cehoslovac a ordonat părăsirea cazărmilor de către militarii cehoslovaci.
În intervenția din Cehoslovacia au participat cca 200 de mii de soldați și aproape 5000 de tancuri. Ocuparea, sub conducerea Kremlinului, a fost efectuată de armatele URSS, Poloniei, Ungariei și Bulgariei. Intervenția trupelor RDG a fost anulată în ultimul moment.
România a refuzat să ocupe Cehoslovacia. Propaganda sovietică a prezentat intervenția ca un ajutor frățesc acordat de țările socialiste Cehoslovaciei socialiste.
În martie 2014 „oameni verzi” au intrat și au ocupat aeroportul din Simferopol, Ukraina.
Cu aproximativ un an în urmă guvernul de la Chișinău a cedat în concesiune unui agent economic din Federația Rusă aeroportul din Chișinău.
Comandă prin telefon 068 555 579 de luni până vineri: 09.00 - 17.00
Mircea
Sa speram ce ceia ce se petrece în Ucraina sunt actiunele de agonie a unui imperiu în cadere.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Sperăm. Dar suntem obligați să dăm din mâini și din picioare. Ideal e să dăm din cap.
Florin O. Z.
“Să sperăm ce ceea ce se petrece în Ucraina sunt acțiunele de agonie ale unui imperiu în cădere.”
Indiferent de numele purtat, Imperiul țarist, Rusia bolșevică, Uniunea Sovietică și/sau Rusia, agresorul fără de cuvânt, fără de scrupule, fără de limite, fără de morală și fără de Dumnezeu este același.
Speranța este în Cutia Pandorei. Aripile sale sunt aproape inexistente (dacă nu au fost cumva tăiate). Cutia este închisă. Precum era și „Închisoarea popoarelor”.
Andrei Țurcanu
Ca întotdeauna Gheorghe TARE în asocierea de detalii. Detaliul-bombă în textul acesta e „Cu aproximativ un an în urmă guvernul de la Chișinău a cedat în concesiune unui agent economic din Federația Rusă aeroportul din Chișinău”. Ce facem cu această „cedare” care e și o trădare națională și cum îi sancționăm pe cei care au „cedat”. ÎI LĂSĂM SĂ SE PLIMBE ÎN CONTINUARE CU AVIONUL LUI SHOR? IATĂ PROBLEMA!!!
Gheorghe Erizanu
@Andrei Țurcanu: Doar citesc faptele. Bomba cea mare, după mine, e în sistemul bancar. Nici nu e nevoie de aeroport.
Rod Udar
Cursa a fost intinsă mult mai de demult. Încă de dinaintea (dar și de pe vremea) entuziasmului de nedescris al anilor 1990 și 1991, … tradus acum prin minunatul distih popular, “Noi cu mușchii de oțel/Vom culege mușețel.”
Evident că homo tzaristus/sovietikus/rusus s-a bucurat că România a găsit orice subterfugii posibile ca să nu se unească imediat cu Basarabia. „Conservele” sunt prezente și ele. De mult. Prăstă tăt. Sistemul bancar este bomba cu explozie întârziată, iar concesionarea aeroportului este cireașa de pe tort (a se citi „bomboana de pe colivă”).
Gheorghe Erizanu
@Rod Udar: Păste tăt. Nu a rămas mult de așteptat.
Gheorghe Erizanu
@Rod Udar: Fie și „bomboana de pe colivă”.
Rod Udar
@ Gheorghe Erizanu
La bănățeni, expresia “bomboana de pe colivă” nu este chiar așa de macabră pe cât ar părea la prima vedere. (Mi-s bănățan).
Desemnează ceva care este foarte aproape de cunoscuta “colac peste pupăză.” De fapt, în esență, cam tot pe acolo ne învârtim.
Nu mă scuz, explic. Dar, ceea ce este copt, tot acolo este.
Gheorghe Erizanu
@Rod Udar: Frumoase locuri are Banatul. Și Garâna are un festival de excepție de jazz. De fapt, nimeni aici nu se scuză. Facem doar explicații. Și constatări.
Rod Udar
@ Gheorghe Erizanu
Poate ne-om întâlni într-o bună zi, când oi fi și eu (io) pe-acasă. Și-atunci vă voi duce nu numai la Gărâna, dar și în munții cei mai puțin cunoscuți ai României, grupul montan Poiana Ruscăi, cu ale sale risipite și rare așezări de pe culmi, în superba Țară a Pădurenilor.
Sau vom vedea cum este drumețitul pe pantele nord-estice ale Semenicului și cu satele acelea pirdute pe sub alte culmi, sau vom explora Godeanul și Platforma de eroziune Borăscu, despre care mulți cred că ar fi fost parte a sanctuarului cel mai important al traco-geto-dacilor. Dar, om trăi și om vedea.
Gheorghe Erizanu
@Rod Udar: Merci mult. Voi ajunge cândva.