THOCOMERIUS – NEGRU VODĂ, un voievod de origine cumană la începutul Țării Românești de Neagu Djuvara (Editura Humanitas, 2011)
Neagu Djuvara este împotriva unei istorii românești „cosmetizate”. Este împotriva unei „mentalități că unele fapte sau aspecte din trecutul național trebuie minimizate sau chiar de-a dreptul ocultate, pe când altele, considerate mai onorabile sau glorioase, trebuie umflate peste măsură, în apreciere sau în stil”.
Cartea „Thocomerius – Negru Vodă”, apărută în primă ediție în 2007, i-a făcut pe ziariști să titreze „Vin cumanii”.
Istoriografia română neagă sau uită originile cumane ale lui Basarab Întemeietorul. Nicolae Iorga scria într-un articol din 1927: „Numele (Basarab) e cuman. Dar numai numele?”Marele istoric nu mai repetă întrebarea în monumentala Istorie a românilor apărută zece ani mai târziu.
După Neagu Djuvara:
– Thocomerius, primul voievod al Țării Românești, face parte din triburile cumanilor negri;
– Pecenegii și cumanii sunt triburi distincte. Pecenegii au fost mai puțin organizați și mai sălbatici decât cumanii. Pecenegii au reușit să-i împingă pe unguri în câmpia Panoniei. Ungurii au reușit să-i învingă, cu ajutorul cumanilor, pe pecenegi în bătălia de la Lebunion din 1092. Cumanii le preiau locul în spațiul carpato-dunărean. Cumanii din spațiul sudic al Ucrainei de azi se numesc cumani albi, cumanii din Muntenia sunt cumanii negri. Cumanii sunt identificați cu celebrii polovțî care erau într-un război permanent cu cnezatele rusești;
– Thocomerius, Basarab Întemeietorul, Alexandru Nicolae, primii voievozi munteni sunt catolici. Abia Alexandru trece sub suzeranitatea Bizanțului, luându-și numele și de Nicolae.
Așa spun cărțile.
(Cartea zilei, Publica TV)
Comandă prin telefon 068 555 579 de luni până vineri: 09.00 - 17.00
vladimir b.
Există un text scris latină, care arată că la 1285 regele Vladyslav Cumanul, la sugestia basileului bizantin Andronic, a chemat pe volohi la luptă împotriva tătarilor, venind dinspre rîurile Prut şi Moldova, şi trecînd în Ardeal – au luptat alături de Vladislav, zdrobind pe păgîni pe Tisa! Pentru acest ajutor regele Vladyslav le-a dăruit volohilor pământuri în jurul Tisei, actualmente Crişana…şi se mai spune că aceştia erau de “credinţă grecească”, fiind lăsaţi să “trăiască liber în credinţa aceasta”. Asta înseamnă că Ladomir, cel care a tăbărît peste pravoslavnicii aflaţi în Maramureş, a dus o luptă catolică împotriva răsăritenilor locali, ajutaţi atunci de acelaşi Vladyslav să înfrunte atacul însufleţit de papa Nicolae al IV-lea!
Acest papă îi considera pe volohii aflaţi acolo drept “schizmatici”, permiţînd chiar ostaşilor din cele două campanii, din 1332 şi 1334, să mînînce carne în zilele de post, pentru a avea puteri să-i înfrîngă pe aceştia.
Dragoş Bogdan merge spre răsărit şi, la Volovăţ, în Bucovina, apare prima biserică. Apoi, la Rădăuţi, unde se află şi azi piatra tombală a acestui descălecător de neam…
Pe larg, a se vedea studiul din 1875 (iunie)a lui Jacob Golovatsky despre Rusia Carpatică (Jurnal Ministerstva Narodnogo Prosveshenia, Sanktpeterburg). Intregul text este disponibil pe internet.
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: Probabil. Dacă Bătălia de la Posada, din toamna lui 1330, ar fi fost în post, atunci oastea ungară, cu permisiune de a mânca carne, avea s-o învingă pe cea a lui Basarab, care, fiind ortodoxă, n-avea acest drept. Dacă 29 mai 1453 ar fi fost cu o sută de ani mai devreme, probabil, valahii și moldovenii erau azi musulmani sau catolici. Poate ai dreptate. Eu aș nuanța, totuși, istoria. Probabil, dacă constituirea țărilor de aici nu coincidea cu acel exil rușinos al papilor la Avignon (parcă 1309- 1377) alta ar fi fost istoria. Iar în Moldova parcă încă Alexandru cel Bun mai avea dilema: Vatican sau Bizanț.
catalin codru
vladimi.b da-ne si un link te rugam mult.
vladimir b.
desigur, mii de bunătăţi intelectuale:
http://gbooks.archeologia.ru/
cărţi întregi şi studii scanate din mari biblioteci europene şi americane!
catalin codru
vladimir iti multumesc din suflet,extraordinar!!!
vladimir b.
“chestiunea basarabeana” se găseşte foarte bine reprezentată în vechea bibliografie ţariistă!!!
Citesc acum Memoriile baronului Tornau despre călătoria lui în campania ruso-turcă din 1829, şi pe larg omul se referă la Craiova şi Oltenia acelei perioade…a stat acolo aproape un an. Dar Memoriile şi le-a scris, pensionar fiind, la Viena, în 1865! Absolut fabuloase amintiri despre români, românce, habitat, vestimentaţie, ciuma din acea toamnă…
vladimir b.
@ Gheorghe, dilema de atunci este valabilă şi azi! Încă mă mai întreb prin ce miracol mai suntem ortodocşi? Sau doar ni se pare că suntem?
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: Noi suntem ca îngerul lui Marquez căzut în coteț. Parcă suntem îngeri. Parcă avem aripi. Parcă suntem găini. Parcă și ele au aripi. Un singur lucru e cert: cotețul. Apropo, am scos pe timpuri o carte bună, scrisă de un catolic (o doamnă): „Creștinismul bizantin”. Ceea ce a supărat ortodocșii din chău. Nu poate un catolic (și încă femeie) să scrie o istorie a ortodoxiei. Ăsta era argumentul divin.
vladimir b.
Dimpotrivă, cele mai erudite cărţi despre Răsărit, implicit despre biserica creştină de dinainte de schizma din 1054, au fost scrise de catolici, şi de protestanţi, sau în orice caz de lumea apuseană!
De ce să se supere îngustimea intelectualicească pe ceva care e de domeniul evidenţei???