Mivina. Asta-i mâncarea magică care ține și de borș, și de cioloma, și de chiseliță pe masa moldoveanului din sat. Praful galben pe care îl evită până și șobolanii a devenit mâncare tradițională moldovenească. Eu, naivul, credeam că țăranii cresc orătănii, vaci, capre, iepuri, oi. Zarzavaturile ecologice înverzesc grădinile și mesele oamenilor gospodari și harnici. Parcă așa ne-am autodefinit. Iluzii. De când nu mai este dust țăranii nici nu vor să pună nimic prin grădini. Altfel trebuie prășit, plivit, udat, prășit, plivit. Orătăniile trebuie hrănite, curățate, drăgostite. Nu ai orătănii. Nu ai zarzavaturi. Nu ai griji. Ai Mivina. Și ai o inimă mare de proletar. Plus o vodcă. Noapte bună.
Relații post
Ion Druță și proletkultiștii de azi
Nici n-au așteptat să fie înmormântat. Și-au căutat mărgelele cotcodăcite în biografia lor ca să le arate Imperiului Netului cât sunt de curajoși astăzi și cât de curajoși au fost […]
Testamentul lui Ion Druță
Eu, Druță Ion Penteleevici, născut pe 3 septembrie 1928 în satul Horodiște din județul Soroca al României regale, din părinții Druță Pentelei Mihailovici și Sofia Semionovna Tverdohleb, în legătură cu […]
eBook Cartier. Top vânzări august 2023
Cele mai vândute cărți digitale Cartier ale lunii august au fost: Divina comedie, de Dante. Traducere din italiană de George Coșbuc Cântecul mării, de Oleg Serebrian This Is My First […]
Top vânzări august 2023. Librăriile Cartier
Cele mai vândute cărți ale lunii august, în Librăriile Cartier, au fost: Legată cu funia de pământ, de Lorina Bălteanu. Editura Cartier Așa erau timpurile, de Viorel Mardare. Editura Cartier […]
Bookfest Chișinău 2023. Top vânzări Cartier
Bookfest Chișinău a rămas și în acest an în spațiul MediaCorului din scuarul Universității de Stat din RM. A fost preferat un spațiu mic pentru editori și cu mulți cititori. […]
eBook Cartier. Top vânzări iulie 2023
Cele mai vândute cărți digitale Cartier, în iulie, au fost: Maestrul și Margarita, de Mihail Bulgakov Ard pădurile, de Paula Erizanu Copiii căpitanului Grant, de Jules Verne Cântecul mării, de […]
petra
E, aici chiar ai ndoit batu’ tare. nu vreau sa zic ca lipseste cu desavirsire, dar, nu e chiar asa. cite odata e chiar exces de zel cu zarzavaturile, orataniile, prasitu’, sapatu’, cositu’. cum e primit la noi, toate bolile se trag de la nervi. dupa o zi din astea cind nu reusesti sa treci de la prasit la cosit si dupa de la adapat animalutzele la dragostit orataniile, nu prea ai chef sa citesti ceva. o vodca pe fundalul maretelor realizari mediatizate sporeste dorinta de a te trezi a doua zi si cu o mai mare rivna de a face ceea ce am enumarat. evident ca sunt si din acei care nu au chef nici de astea. ei au fost in toate timpurile..da mivina.. ca si cu pampersurile-marketing!
ceziceu
uof, nici nu spune! nu mai stiu cum sa fac fata invaziei mivinei,galinei blance si alte chimicate conservate. Gospodine in complexate de gustul mancarii lorabuzeaya de acest “condiment” ..Pana si bucatarii in restaurante le folosesc ….
Gheorghe Erizanu
@Ceziceu: Îmi spunea un coleg de fumat că s-a oprit să mănânce o zeamă la un restaurant de lângă un sat din nordul RM. Sat cu gospodari și cu leuștean. Dar asta a fost demult. Zeama era făcută cu Mivina. Asta e acu.
opinie
Exagerat. Hai si ne’am da tari si’om generaliza – HA, intelectuali se numesc! 🙂
Gheorghe Erizanu
@Petra, @Opinie: Mi-ar fi plăcut să mă dau tare. Oameni-Mivini au fost tot timpul. Prin anii 40 într-un sat era un Bandurcă (așa i se spunea bețivului satului). Era firesc să fie. Dar era unul. Restul erau gospodari. Unii mai bogați, alții mai săraci. Raportul firesc era stabilit. Azi avem un singur gospodar într-un sat sau lasă să fie și douăzeci, dar restul 100 sunt bandurci. Nu mă dau tare. Vezi procentele partidelor politice din RM.
Ludmilag
Mda… Eu credeam ca doar noi, bietii studenti recurgem la condimente de genul “Mivina”… Vad ca gresesc…
Gheorghe Erizanu
@Ludmilag: Studenții mănâncă mivina acu. Cu siguranță nu vor mânca peste 10 ani. Veți avea stomacurile găurite. După mine, votul roșu vine de la mivina. Oameni care nu vor și nu mai știu a face un borș. E dăunător. Pentru sănătate. Dar e comod. Și e ieftin. RM are o societate în care a fost violat firescul. Mivina n-are nicio legătură. Este doar un material ilustrativ. Mivinile Moldovei.
Ion Chihai
Inteleg ca in loc de M a se citi J in ultima propozitie…
Gheorghe Erizanu
@Ion: Textul este al autorului doar până e citit de primul cititor. Care are cea mai mare libertate. De a-l percepe cum poate, cum vrea, când poate, când vrea.
Mariana
Ar fi mai bine sa mediatizam nocivitatea acestor produse, a critica e usor, mai greu e sa -i facem sa inteleaga ca nu e bine si ca de la asa “chimie” poti sa te alegi cu mai mult decit o chelie. Eu am axclus din alimentatie toate bauturile acidulate, produsele ce contin E-uri de tot soiul.
Exemplele bune sper sa fie contaminante!!!
Gheorghe Erizanu
@Mariana: Eu sunt chel sau, eufemistic vorbind, cu fruntea lată. N-am mâncat mivina. Sau nu țin minte. Nu mă bag în chimie. Eu văd mai degrabă un studiu de antropologie. Mivina la moldoveni. Raportul dintre Produsul nr.1 și Partidul nr.1, Produsul nr.1 și Moldova 1, Produsul nr.1 și societatea civilă sau Punctul G. Nu vreau să critic pe nimeni. Prezint niște cazuri. Cum sunt sau cum le văd eu. Aveți libertatea să comentați toate Eurile de pe toate conservele, pachețelele și roșiile turcești. Mă închin.
Ψ
Ştiu ce e asta “Mivina”. Dacă am pus-o în gură o dată sau de două ori. Nici nu mai ştiu ce gust are. M-a ferit cel viclean de asta! 😆
Văd însă că cineva care trăieşte sub acelaşi acoperiş cu mine se îndoapă cu “Mivina” aproape zilnic. Am văzut că unii o bagă în stomacuri şi aşa, crudă.
Ion Chihai
Care produs ar fi bine sa fie nr. 1 in locul MIvinei? 🙂
Gheorghe Erizanu
@Ion: Nu știu. Poate au alții sugestii.
Nic Arsa
Foarte tristă este tendința de a abondona felurile noastre tradiționale de a face agricultură și zootehnie la micro-nivelul gospodăriei țărănești tradiționale românești.
Și mai tristă este înlocuirea mâncării adevărate cu surogaturi ridicole, oribile și chimizate de tip “Mivina,” animale crescute aiurea și în mod aiurea (și nu întâmplător sedate și “umflate cu pompa”) și apoi vândute în magazinele românești și moldovenești.
Remarc, cel puțin, următoarele șase puncte:
1. Țaranii își pierd importanța lor fundamentală pe care o au (cel puțin) de la vremea scrierii de la Tărtăria și până astăzi (incluzând independența lor financiară) în lanțul trofic în care omul/orășanul obișnuit este consumatorul final;
2. Țăranii înșiși, precum și foștii sau posibilii lor consumatori nu mai mănîncă sănătos (“organic” precum zice Vestul în chip absolut stupid), întrucît noi am mîncat sănătos de când lumea și pământul, până chiar și pe vremea komunishtilor (cine a vrut, evident);
3. Dominația economică totală sau cvasi-totală (de la banala “zupă” la țiței, de la oțel la automobile și nave maritime, … și la orișice obișnuiam să producem la stânga și la dreapta Prutului (nediscriminatoriu și chiar complementar, adaug ori zic), dar nu o mai facem și știm cu toții de ce nu o mai facem) și, deci, nu în ultimul rând, controlul total sau cvasi-total al daco-românilor și moldo-românilor.
4. Control care este exercitat, prin multiplii intermediari de paie (cozi de topor, ticăloși, vânduți, dobitoci, imbecili și/sau orice combinație dintre specimenele de mai sus), de către tot felul de entități dubioase și obscure, care în ultimă instanță conduc la aceiași kominternishti/komunishti, respectiv aceleași odrasle și/sau klone ale celor sus-numiti sub banalul 2k;
5. Prin chimizare și sedare, respectiv prin inginerie genetică a speciilor care “arată bine” în lumina hollywood-iană a super-market-urilor, în timp, românii vor deveni mai slabi fizic și intelectual, mult mai puțin capabili de a reacționa și se opune la orice le calcă națiunea, ființa, moralitatea și demnitatea, mult mai susceptibili de control, inclusiv controlul de tip “bomba cu explozie foarte întârziată,” etcaetara.
6. Deci, scopul final este anihilarea și subjugarea românilor în formă de “negru african pe plantație americană” practicate cu metodele cinice ale geopoliticii, ingineriei genetice, “pieței libere” și “globalizării” secolului 21.
… și aș mai putea continua, dar mă opresc aici, … deocamdat.
Gheorghe Erizanu
@Nic Arsa: E o tendință globală. Nu vrea să distrugă nimeni doar pe români. Problema noastră e cum vom administra această situație. Francezii, care au trecut deja prin această experiență, văd că ies foarte bine. Italienii, de asemenea.
Nic Arsa
Dar, căci există întodeauna un “dar” (substantiv, conjuncție, …)
Dar, “nu mor caii cînd vor cânii!!!”
Nic Arsa
Evident că “nu mor caii cînd vor cânii!!!”