Academia Regală Suedeză a anunțat câștigătorul celui mai prestigios premiu literar din lume, Premiul Nobel pentru Literatură. Laureatul acestei toamne este scriitorul maghiar László Krasznahorkai, 71 de ani. „Pentru opera sa captivantă și vizionară, care, în mijlocul ororii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
Cărțile sale, traduse în română, au apărut la Grupul Editorial Trei, în colecția Anansi, coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, care, practic, este un abonat anual la Nobelul pentru Literatură. Traducerea e semnată de Ildiko Gaboș-Foarță.
Scriitura și volumul romanelor sale sunt mari. Imense aproape, dacă n-ar fi în tradiția literaturii maghiare lucrările voluminoase. Personajele sunt mici. Un Futake, politicieni provinciali și mărunți, găinari și alți infractori mici, un profesor cu renume mondial care studiază mușchii de copac, un baron care și-a pierdut banii pe la cazinouri, fugit de datorii la Buenos Aires, care revine în Ungaria ca s-o caute pe iubita sa din liceu. Mărunte sunt și localitățile unde au loc acțiunile din romanelor sale: un sat uitat și în descompunere de la marginea Ungariei, un orășel de provincie.
László Krasznahorkai este un scriitor cunoscut. Cărțile sale au fost traduse în numeroase limbi. A obținut o recunoaștere a scriiturii sale odată cu publicarea romanului Satantango, în 1985, pe care l-a adaptat ulterior pentru film în colaborare cu regizorul și prietenul său, Béla Tarr. Este laureat a numeroase premii naționale și internaționale. În 1993, a primit Premiul German Bestenliste pentru cea mai bună operă literară a anului pentru Melancolia rezistenței, a luat Premiul Man Booker International (2015) pentru același roman Melancolia rezistenței, apărut în maghiară în 1989, premiul pentru cea mai bună carte tradusă (Best Translated Book Award).
Printre cele mai cunoscute lucrări ale lui László Krasznahorkai sunt Melancolia rezistenței (1989), Război și război (1999), Ultimul lup ( 2009), Întoarcerea acasă a baronul Wenckheim (2016).
Regizorul maghiar Béla Tarr a realizat mai multe filme bazate pe romanele și scenariile lui László Krasznahorkai, printre care „Răufățul” (1988), „Ultima navă” (1990), Armoniile Werckmeister (2000), Omul din Londra (2007), Calul din Torino (2019), considerat unul dintre cele mai bune filme de artă din toate timpurile.
László Krasznahorkai este un oponent al premierului maghiar Victor Orban. Într-un interviu recent, acordat pentru The Yale Review, scriitorul vorbea despre atitudinea lui față de războiul din Ucraina, întrebarea ziaristului american pornind de la povestirea sa Un înger a trecut deasupra noastră, acțiunea căreia este plasată în Ucraina: „Ce cred eu?! Mă umplu de groază. Ungaria este o țară vecină cu Ucraina, iar regimul Orbán adoptă o poziție fără precedent — aproape fără egal în istoria Ungariei. Parțial pentru că, până acum, noi am fost mereu cei atacați și cei care au pierdut și parțial pentru că nu mi-aș fi putut imagina niciodată că conducerea politică a Ungariei ar putea vorbi despre așa-numita „neutralitate” în această chestiune!
Cum poate o țară să fie neutră atunci când rușii invadează o țară vecină? Și îi omoară pe ucraineni de aproape trei ani? Ce înseamnă „aceasta este o chestiune internă slavă”?! — așa cum afirmă prim-ministrul ungar?! Cum poate fi o chestiune internă atunci când oameni sunt uciși? Și asta o spune conducătorul unei țări care, de-a lungul istoriei, a fost mereu invadată. Printre alții, chiar de ruși. Iar acești ruși sunt aceiași ruși.
Acest regim ungar este un caz psihiatric. În spatele lui se află un calcul inuman: poate că mi-au ucis deja fiica, dar prefer să accept asta, doar ca să nu-i facă rău mamei mele. Dar îi vor face rău. Le vor ucide pe amândouă. E chiar atât de greu de înțeles?”
Anul trecut, Premiul Nobel a fost acordat scriitoarei sud-coreene Han Kang, cunoscută mai ales pentru romanul său Vegetariana, pentru care a câștigat și Premiul Booker în 2016. Ediția română a apărut la Editura Art.
(Pentru Veridica)