Blog

În februarie în librării va apărea în română „Prădătorii de la Kremlin (1917 – 2009)”.  Cartea a apărut în 2009 la editura pariziană Seuil.

Scurtele date biografice ale Renatei Lesnik, care apar în carte, spun că este „politolog și membru al Consiliului științific al Grupului de cercetare asupra delicvenței de pe lângă Universitatea Aix-Marceille.
De circa 30 de ani tandemul Helene Blanc – Renata Lesnik a publicat o serie de lucrări consacrate Rusiei, foarte apreciate pentru analiza lor lucidă și pertinentă a lumii slave”.
Sunt peste o duzină. Prima apare în 1982 la Hachette: „Ici Moscou”.
Eu am auzit de numele Renata Lisnik (așa, fără e) încă prin anii 80. Când KGB-ul de atunci a ajuns atât de mult în niște sate din nordul Basarabiei, încât l-au simțit și țăranii. Era fata profesorului de matematică. Era atât de frumoasă și deșteaptă, încât Chișinăul și Moscova erau prea mici pentru ea. A fugit din URSS. Dar frica nevorbită, care a băgat în acele sate din nord KGB-ul, pălea pe lângă legenda și mândria că fata cea frumoasă și deșteaptă a profesorului de matematică este undeva în Europa.
Era un sat unde „buna ziua” se spune privind în ochi omul. Chiar și peste gard. Se spune răspicat. Clar. Cu o aplecare de respect al celui tânăr.
Profesorul de matematică avea o livadă bătrână. Cu mere și vișini moldovenești. Era împovărat de ani. I-a fost profesor mamei. Nu mai preda. Dar ieșea în sat la cravată. Și cu o demnitate pe care am mai găsit-o doar încă la câțiva profesori din acel sat. Toți erau „cu școală normală făcută  la români”. Satul avea o compătimire ascunsă și un respect cu mult bun-simț. Cel puțin, satul pe care-l știam eu.

Comentarii(10)

    • alina

    • 12 ani în urmă

    Renata Lesnik e fiica primei mele invatatoare. Eugenia Victorovna Lesnik cu “e”, asa semna caietele scolarilor sai). O adevarata doamna si un pedagog de la Dumnezeu. Culta, inteligenta, stilata, foarte frumoasa pina la capat. Si de o omenie si bunatate extraordinara. Nu l-am cunoscut pe profesorul de matematica. Dar stiu – de la prima mea invatatoare – ca prefera apa de colonie “Shipr”. Dupa plecarea Renatei Lesnik din URSS (o adevarata odisee “a la ruse”), mama ei a trait ani de cosmar, inclusiv din cauza unor colegi de serviciu extrem de vigilenti, “informati” de KGB. Dar stiu cit de fericita era ca fiica ei a reusit sa evadeze de la Moscova. “Nu se putea, Marie, altfel. Stia prea multe, ar fi omorit-o.” Prima mea invatatoare a invatat (timp de peste 3 decenii) copiii din satul meu (din partile Sorocii), sa scrie si sa citeasca, dar si sa-si scrie corect numele – nu “Pocitari”, dar “Postaru”, nu “Ceban”, dar “Ciobanu” (si asta se intimpla prin 1974-1975, nu in 1990). A plecat din sat prin 1988 (1987?) la fiu (care avea si el o fiica Renata), undeva in Crimeea, ca sa-si piarda urmele, dar si ca sa scape de sicanele activistilor din sat. Asa am ajuns sa “mostenesc” citeva carti in limba romana (inclusiv “Razboi si pace” si “Manastirea din Parma”) ramase de la Renata Lesnik. Apoi am aflat – ca-n filmele cu agenti secreti – ca prima mea invatatoare nu mai este. Citiva ani mai tirziu am citit ca Paul Goma a ajutat-o pe basarabeanca Renata Lesnik sa-si tipareaca prima carte in Occident.
    Ma bucur ca ajunge, fie si prin traduceri, la cititorul de acasa. Si le cei pe care mama ei i-a invatat sa scrie si sa citeasca.

    • catalin codru

    • 12 ani în urmă

    poate sa mai scrie o carte despre,,epurasii de la casa alba,,.un titlul de razboi rece.

    1. @Catalin Codru: Terorismul intelectual francez, ca să împrumut un termen francez, este de stânga. De o juma de secol komunismul a fost o chestie bună și americanismul a fost un rău. Vorbesc de intelectualul francez. Dominant. Chestii cu „Iepurașii de la Casa Albă” sunt cât doriți. Și apar la alte edituri.

    • carambola

    • 12 ani în urmă

    Gheorghe, astept “Pradatorii…” de ceva vreme si chiar ma intrebam daca mai apare. Ma bucur ca ati reusit. Si nu atat ca apare anume acest titlu, ci pentru ca va apare acasa. Unde Renata, probabil, nu va reveni vreodata.
    Alina, poate nu stii, ca ai plecat de ceva ani din partile astea, editia in cauza “Razboi si pace” demult e in biblioteca mea. “Euge’a Vict’rna” Lesnik (putini dintre noi aveau rabdare sa rostim cuvintele deplin)m-a invatat si pe mine sa-mi scriu corect numele si sa citesc carti bune. Mai pastrez de la ea un caiet cu retete culinare; se pricepea ca nimeni altul sa puna muraturi la borcan si sa faca dulceturi de cirese negre si albe.
    Pe Renata mi-o amintesc tanara si foarte frumoasa, in una din vizitele sale acasa a sapat gradina maica-sii in jumatate de zi. Cand s-a intors de la scoala, “mamikou” a gasit-o alba ca varul de efort. A fost ultima sa vizita, atunci am vazut-o prima si ultima data.

  1. Coperta ediţiei româneşti o găsesc chiar mai reuşită decît pe cea originală! Felicitări. Aştept apariţia pe piaţă a cărţii care va avea, cu sigurnaţă, succes.
    p.s. ieri într-o librărie din centru. Era Eminescu, o duduie căuta o carte de psihologie, parcă. Cînd i s-a adus am văzut că era de la Cartier))

    1. @Vladimir B.: Bănuiesc că era Piaget, dacă a mai rămas, sau Houde. Sâmbătă discutam cu niște cunoscuți care au făcut pedagogia în RM. Aici se mai studiază Makarenko.

  2. Uitai să întreb: cine este autorul versiunii româneşti a cărţii?

    1. @Vladimir B.: Ioan T. Bița este traducătorul.

    • Mircea

    • 12 ani în urmă

    Rusia e un ocean favorabil rechinilor. Oceanul hraneste pradatorii iar pradatorii întretin oceanul. Daca nu, atunci se destrama.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt