După 20 de ani de la prima ediție (Editura Arc, 1995) apare ediția a II-a a antologiei poeziei optzeciste basarabene Portret de grup. La Editura Cartier. În colecția Cartier popular, serie aniversară. Cu subtitlul O altă imagine a poeziei basarabene. Cu 20 de ani în urmă a fost un efort și o obsesie a optzeciștilor de a se sincroniza cu poezia românească. Era și o ieșire din pășunismul basarabean.
Numele lui Eugen Lungu, criticul generației 80, apărea modest ascuns în fața paginii de titlu cu „selecție și prefață de Eugen Lungu”. Selecția poeților, textelor a fost făcută de Nicolae Popa, Em.Galaicu-Păun și Eugen Lungu. Editorul Călin Vlasie (Editura Paralela 45 din Pitești)  le-a recomandat antologatorilor ca în față să fie scos doar numele lui Eugen Lungu. Atunci au făcut-o pe jumătate. Până și Eugen Lungu s-a ascuns undeva după copertă.
După 20 de ani, la ediția a II-a, l-am scos în față, așa cum o merită, pe Eugen Lungu. Criticul generației își asumă istoria generației. Iar o generație nu există fără un critic al ei.
Și i-am clasicizat pe cei care au intrat în literatura română cu
„Ar trebui să ne-adunăm cumva.
De când ne-am dus de-acasă, numai fracții
din sufletele noastre s-au ales.
Frunzele-n piept ca niște
decorații.”
E Cioclea, Eugen Cioclea. Cel care deschide Portretul de grup. Acu 20 de ani. Și după 20 de ani.