Acesta este un caldarâm. Pietrele au dimensiuni de 20-30 cm în adâncime. Acest caldarâm se repară la Praga, în septembrie 2024.

Acestea sunt pietrele caldarâmului din Chișinău. De pe Strada 31 August. Este și o piatră prelucrată pentru caldarâm. Cu adâncimea de 10 cm. Restul sunt rămășiți și pietriș de granit. Nu e nevoie să-l aduci pe Fandorin al lui B.Akunin. Cel care a pus caldarâmul în secolul XIX a luat bani pentru un caldarâm de Praga, dar a făcut un caldarâm de Chișinău. Jumate din sumă a fost furată.

Pronin e numele celui care a furat din bugetul Chișinăului. Între urbaniștii de azi, dezamăgiți de textul meu despre Strada 31 August 1989 și Însemnările unui guvernator.Chișinău 1903-1904 al Prințului Urusov, prefer să-l cred pe Urusov.

Agenția Națională de Arheologie a dat un comunicat și o recomandare pentru caldarâmul de pe Strada 31 August, acum doi ani. De când a încremenit istoria în pavajul de granit negru din buricul Chișinăului. Pentru aprobarea și liniștea publică.

Primul caldarâm din Chișinău a apărut lângă fântâna care alimenta cu apă târgul, lângă biserica Mazarache. Pentru cărăușii care duceau apă. Au fost străzile Kolodeț/Fontanîi și Minkovskaia. Astăzi acel caldarâm mai poate fi văzut pe strada Ioan Botezătorul. Caldarâmul în Chișinău s-a pus al naibii de greu. Au început prin anii 40 ai secolului XIX. Au mai fost câteva încercări de a pietrui orașul în 1853-1868. Primul proiect aprobat la nivelul administrației Chișinăului a fost abia în 1886.

Agenția Națională de Arheologie recomandă ca pavajul să fie restabilit, iar acolo unde lipsește să fie completat cu pietre de „același fel” din altă parte a străzii. Recomandarea e frumoasă. Să facem un caldarâm subțirel, să înțelegem cum e să punem un caldarâm cu rămășițe de granit, cu dimensiuni înjumătățite și furate de Pronin. E odă corupției. Actualul volum de lucru și costurile vor fi mai mari decât un caldarâm de Praga. Dar poate fi făcut. Ca să ne dăm seama că corupția costă mai mult decât un lucru făcut pe bune. Oricând. Și dacă vom numi această porțiune din centru Chișinăului Strada Corupției. Sau str. Coruptului Pronin.

Pun și aici comunicatul emis de Agenția Națională de Arheologie:

„Așadar, sectorul străzii 31 August 1989 din Chișinău, situat între str. Alexandr Pușkin și str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, are o porțiune păstrată din caldarâmul istoric din piatră de granit, în partea de nord-est a drumului, cu o lățime variind între 2,45 m și 3,75 m. Este posibil ca o fâșie de piatră de granit din partea sud-vestică a caldarâmului să fi fost dezafectată prin săparea unor șanțuri pentru rețelele subterane. În prezent, pe această porțiune pietrișul acoperă parțial unele dintre pietrele caldarâmului istoric. Pavajul nu este orizontal, ci mai bombat în partea centrală și sud-vestică, cu o diferență de înălțime de până la 10 cm, probabil pentru scurgerea apei. Pe toată lungimea sa, caldarâmul prezintă denivelări și, în unele zone, alveolări. Pietrele de granit sunt așezate pe un strat de nisip galben, cu o grosime de aproximativ 10 cm. Drumul nu a avut o fundație propriu-zisă, substrucția pavajului fiind formată dintr-un strat de nisip galben și un strat de moloz, cu o grosime de aproximativ 20 cm, care provine, cel mai probabil, din dărâmăturile unor construcții vechi din apropiere.

Este important să menționăm că această stradă din Chișinău a fost pavată cu piatră de granit încă din anii 1869-1870, fiind una dintre primele străzi din oraș care a beneficiat de acest tratament. Conform unor documente din Arhiva Națională a Republicii Moldova, sectorul străzii 31 August 1989 dintre str. Alexandr Pușkin și str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni ar fi fost pavat în această perioadă, în timp ce pavarea celorlalte sectoare ale străzii a avut loc în următoarele decenii. Este fascinant să vedem cum prin cercetările arheologice putem înțelege mai multe despre istoria acestor străzi și a orașului în ansamblu.

Dat fiind faptul că în centrul orașului Chișinău, parte integrantă a Nucleului istoric al urbei, nu s-au mai păstrat la suprafață decât pe unele străzi mici porțiuni pavate cu caldarâm din piatră de granit din epoca modernă, este important să se ia în considerare sectorul dintre strada Alexandr Pușkin și strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni al străzii 31 August 1989. Această zonă este de mare interes cultural și turistic pentru Chișinău, deoarece aici se află importante instituții culturale ale Republicii Moldova, precum Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Arte al Moldovei, Biblioteca Națională, Palatul Național „Nicolae Sulac” și Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Mai mult, pavajul de granit din secolul al XIX-lea, descoperit și cercetat arheologic, este relativ bine păstrat și a atras un interes deosebit din partea publicului pentru arheologia urbană, istoria și patrimoniul cultural al Chișinăului. Prin urmare, recomandăm conservarea in situ, restaurarea porțiunilor păstrate a caldarâmului străzii, reconstituirea porțiunilor pierdute de pavaj cu pietre de același fel din alte sectoare ale străzii 31 August 1989 sau ale nucleului istoric al orașului și punerea în valoare corespunzătoare a caldarâmului istoric din piatră de granit de pe strada 31 August 1989, segmentul dintre strada Alexandr Pușkin și strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, eventual prin asigurarea circulației carosabile și pietonale.”