Am crezut că ultimul sondaj sociologic al domnului Petruți era doar ca să-l aburce în sondaje pe Dodon, Iv.Ceban și marginalii dreptei. Și s-o coboare pe Maia Sandu. Dar după interviul lui Ovidiu Nahoi de la RFI cu domnul Petruți, după textul de pe facebook, preluat de media, al lui Negrea, se conturează o altă tendință. Mult mai periculoasă decât găinăriile obișnuite ale casei de sondaje de la Chișinău, care, grosso modo, dacă comparăm pe parcursul anilor sondajele politice care pot fi confirmate prin alegeri, s-a ocupat cu jocuri politice „de-a sus-n jos” (l-a crescut pe Voronin și ortacii, când erau la putere, dacă plăteau; l-a crescut pe Filat și pldmiștii când erau la putere , dacă plăteau; l-a crescut pe Plahotniuc și democrații, când erau la putere, dacă plăteau; l-a crescut pe Dodon și ortacii, când erau la putere, dacă plăteau).

Actuala miză este gravă și iese din tiparele cinismului mercenarului plătit. Ruperea firavelor legături dintre Republica Moldova și România, care abia au început a prinde contur și au intrat într-un sistem firesc. Împingerea Republicii Moldova fără resentimente în brațele Rusiei. Fără dreptul vreunui Iorga din Consiliul de Coroană. Ca o eliberare de o boală. „Atâta ipocrizie și fățărnicie din partea unui stat nu am văzut vreodată.” „România va trebui să își reconsidere total abordarea față de R. Moldova!” „Le-am dat electricitate și gaze, petrol și bani, totul gratis, fără nicio condiție. În schimb, ei au continuat să înjure România și să iubească Rusia!” În anii 90 am avut un discurs asemănător de cealaltă parte, al premierului de atunci Sangheli, care declara „România nu ne-a dat niciun karandaș”. Nu putem irosi istoria unui popor între „karandașul” lui Sangheli și noua „bolșevizare” a Basarabiei de comisarii Unirii. Mai ales, când agenții moscoviți ai lui Beseda au viză de reședință de aproape un an pe teritoriul nostru, agenții locali prind aripi cu fiecare bombă rusească aruncată peste casele ucrainenilor.

În 30 de ani ne-am făcut că facem un stat. Am furat un teritoriu. Am împânzit structurile de stat cu yandex și mail.ru. Am lăsat să fim ocupați complet de propaganda rusă. Politicienii noștri au vorbit în limbaj de lemn komunist și cu calchieri din rusă în primii zece ani de independență, apoi Voronin a dominat politicul cu un limbaj „ruso-moldovenesc” de „titușki”. Abia politicul din RM a început a vorbi cu subiect și predicat, că apar comisarii Unirii, care au făcut „Basarabia, pământ românesc” sub istoria karandașului, a protestelor „singurului și ultimului unionist” Iurie Roșca, sub Dodon și toți căpșunarii lui. Atunci R.Moldova nu era nici ipocrită și nici cinică. Atunci când apare o șansă minimă de a rupe Basarabia din zona gri, apar, parcă de partea corectă a istoriei, persoanele supărate. Care ne împing cu mâinile și picioarele în brațele Rusiei.

Cu vreo săptămână sau două înaintea sondajului domnului Petruți, Ambasada Rusiei din Chișinău a postat pe facebook un apel către rușii din RM: să vină cu plângeri și cazuri de maltratate etnică. Ca să poată fi salvați de „lumea rusă”. Majoritatea mesajelor etnicilor ruși din Republica Moldova au fost extrem de negative la venirea „lumii ruse” și salvarea lor aici, în RM.

Politicienii polonezi au mult mai multe drepturi la resentimente față de ucraineni. Istoria lor a fost și mai complicată decât a noastră. Dar toți politicienii polonezi intră în politic cu narativul „Libertatea Ucrainei înseamnă și libertatea noastră”. Da, Basarabia e un teritoriu damnat. O fi bun sloganul „Basarabia, pământ românesc”. Dar pe acest teritoriu au mai rămas niște oameni. Puțini. Ipocriți. Dar și cei mai mari iubitori ai „lumii ruse”, după sondajul domnului Petruți, vor să fie liberi sau să aibă senzația de libertate. Nici ei nu vor să fie uciși de „lumea rusă”. Pentru puținii din această bucată de pământ, totuși, poate e timpul să fie schimbat sloganul din „Basarabia, pământ românesc” în „Libertatea Basarabiei înseamnă și libertatea noastră, a tuturor românilor!” Un popor nu e mare prin teritoriu. Ci prin oamenii lui.