Pe 13 februarie primăria Pererita a organizat Festivalul Grigore Vieru. E a VI-a ediție. A fost restaurată casa mătușii Dochița, mama poetului. În cadrul unui proiect al Ministerului Culturii, cu ministra Monica Babuc, pe atunci.
Pe la sfârșitul anilor 70, casa a mai fost reparată. Peste șindrilă, care deja era obosită de timp, s-a pus ardezie. Iar peste varul de afară s-a pus ciment. Cam așa se făcea prin toată Pererita cu casele din interbelic, rămase, cele mai multe dintre ele, fără gospodari, uciși în ultimul an de război.
Vania Palamarciuc a trimis semințe de iarbă din Franța. Pentru gazonul din fața casei. Veaceslav Ciutac a căutat prin sat obiecte de epocă, care au devenit exponate. Familia Vieru a adus obiecte, lucruri, fotografii de-ale poetului. Casa e vie. Lumea a păstrat zolnice, ițari, cămăși din in, călimări, ulcioare, jucării de brad, băteală, furcă, lopată, covată.
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/IMG-6814-1024x768.jpg)
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/vieru-cuptor.jpg)
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/vieru-leajanca.jpg)
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/vieru-radio.jpg)
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/vieru-blide.jpg)
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/vieru-haine.jpg)
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/vieru-jucarii-craciun.jpg)
Mircea Blajinu a restaurat biserica din secolul XVII.
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/IMG-6858-768x1024.jpg)
În Pererita a mai rămas casa lui Dumitru Blajinu, vioristul și folcloristul.
Pererita mai are Zamca, unde Prutul șerpuiește cum vrea el pe ambele maluri, creând parcă o peninsulă, interzisă și plină de mistere în copilăria mea.
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/IMG-6862-1024x768.jpg)
Iar Victor Ciobanu, vecinul care a cumpărat casa mămucăi, a găsit prin obiectele rămase un tractor. Care e din anii 70. „M-am gândit că e al tău. Nu putea fi al altuia. L-am spălat. L-am păstrat. Poate te-oi vedea cândva. Poate ți-a fi de folos.”
E o recuperare după aproape o juma de secol. Tractorul e în stare excelentă. Are toate roțile. Volanul e împuținat. Dar poate fi de mare trebuință. Îmi lipsește lutnița de lângă poartă. Ca să fac drumuri bune.
![](https://cartier.md/wp-content/uploads/2021/10/IMG-6882-768x1024.jpg)
Timerage
Nu sunt sigur, dar cred că termenul „zamcă” din articolul dumneavoastră se referă la meandrul pe care-l face Prutul în dreptul Pererâtei. Aveți idee dacă se poate vizita acum?
În altă ordine de idei, „lutniță” înseamnă „lutărie” sau are alt sens? Mulțumesc!
Gheorghe Erizanu
@Timerage: Da, e meandrul pe care-l face Prutul. Nu există sârmă ghimpată la Prut. Se poate vizita. Zamca e plină de livezi performante acum. Dar puteți vedea și stolul de lebede (vreo 20-30) din cotul Prutului. Atenție: vama de la Lipcani e închisă din cauza pandemiei. Puteți ajunge pe la Costești. Lutniță e regionalismul lutăriei. Ca și mămuca pentru bunică.
iuliu Ibanescu
De ce “mămucă” e regionalism????? “Curechi” sau ” barabula”….sunt. Dar de-i voi spune unei doamne octogenare din Tmişoara “mămucă”, nu se va simţi jignită….
Gheorghe Erizanu
@iuliu Ibanescu: „Mămucă” e regionalism. Din nordul Basarabiei. În centrul se zice „mâcă”. Nu știu cum se zice la bunică în Timișoara.