Întrebarea este: cum de găsește cineva resursele de onoare pentru a se raporta critic la un popor, dar nu găsește niciun dram de curaj să se raporteze critic la un om, fie el și Traian Băsescu, în al cărui proiect politic crede și ale cărui merite nu pot fi negate?
Răspunsul ar putea fi că un popor e aproape o abstracțiune în raport cu un om politic în viață, foarte puternic, cu un temperament viforos și un comportament deseori imprevizibil. Numai că un intelectual lipsit de spirit critic în chip foarte selectiv devine întotdeauna vulnerabil moral.
Nu există doar lumpenproletariate. Există și lumpenelite.
Băsesc, deci exist!
Intelighenție și putere în România (2004-2014)
112.00 MDL
În stoc