Ascultatul telefoanelor și vorbelor străine e o zăbavă veche. De când lumea. Doar tehnicile de ascultare s-au schimbat. Urechile au rămas aceleași.
În Albania comunistă, pe când era greu să găsești o cămașă albă; pe când impotența sexuală era împinsă la rang de politică de stat; pe când Enver Hodja, dictatorul, se încuia cu medicul său și căuta în radiografii bolile membrilor Biroului Politic albanez, ca o distracție; pe când citirea proverbului „când i se scot ochii, corbul se înnegrește mai tare” era considerată crimă de stat, deoarece făcea, credeau oficialitățile comuniste, o trimitere directă la orbirea dictatorului; pe când paltoanele albanezilor se îmbrăcau toamna și se dezbrăcau primăvara, indiferent dacă erau în stradă, la birou sau la teatru; pe când ședințele de spiritism erau privite ca o mare trădare de patrie, deoarece securitatea nu avea acces la spusele celor morți (nu se inventase încă asemenea apărate de ascultat); pe când Conducătorul avea grijă ca membrii Biroului Politic să fie cu acuratețe bărbieriți, altfel erau priviți ca potențiali dușmani ai poporului; pe când frica față de stat (oficialitățile statului) era mult mai mare și o eclipsa pe cea biologică, cea firească, de copil (de întuneric, de necunoscut, de strigoi sau alte animale din basmele popoarelor balcanice cu o imaginație deosebit de puternică), atunci, în Albania, a sosit un vapor negru chinez, „care adusese o cantitate uriașă de microfoane de spionaj. Comanda fusese făcută de însuși dictatorul albanez, printr-un mesaj înduioșător adresat celui chinez: Frate iubit, sunt bolnav, ochii mă lasă, ajută-mă, cel puțin, să aud!”
Cele mai performante aparate „Made in China” erau așa-numiții „prinți”. Microfoane minuscule care se puneau în căptușeala gulerelor paltoanelor, iar peste două săptămâni se înlocuiau. Ca să poată descifra casetele. Din cauza „prinților” a fost permis spectacolul Pescărușul de Cehov, interzis inițial, a fost încălzit teatrul (ca securitatea să poată instala în garderobă „prinții”). Apoi a urmat dezgroparea unui cadavru, peste trei ani, ca să caute microfonul din jaca sa. „Prințul” a înregistrat și îngroparea, și lumea de dincolo, și ultimul telefon al victimei. Au urmat arestări și execuții.
Albania a fost salvată.
Albania muțise.
Așa spun cărțile.
SPIRITUS de Ismail Kadare. Traducere din albaneză de Marius Dobrescu (Editura Humanitas, 2012)
(Pentru Cartea zilei)
Mircea
Sper sa nu fii previzional la acest capitol Gheorghe.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Nu citesc în stele. Îi văd. Îi aud. Mai știu niște măsurători interne de-ale lor. Nu sondajele pentru public. Komuniștii revin la putere, chiar dacă pleacă în vacanță pe o juma de an. Toți. Treaba lor va fi făcută de AIE-ieni.
catalin codru
domnul erizanu!comunistii n-au plecat nici o data din md!eu se transforma perpetuu!voronin-comunist tip rssam.ghimpu -tip ceausist!lupu -din perstroika ,ce n-ar face numa bani sa iasa.filat- comunist ecologist mai ales cand e vorba de propriul stejar.misin-trotkist,dodon,sirbu -pavlici morozovi.chirtoaca- corciaghin.comunistii din toate timpurile s-au intrunit la noi in md-ei mereu se unesc-deci se inmultesc,formele ghibride sint cele mai periculoase ,nu le ia nici frigul nici bolile!!!p.m.-patria mea!
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: Sunt nevoit să fiu de acord cu p.m.
Nick Arsa
Sinistru, dar profund adevărat.
S-a întâmplat și se întâmplă, desigur, și la case mai mari, a se citi, Republica (S.S.) Moldova și (R.P. / R.S.) România, cu variațiile de rigoare, datorate desigur “specificului moldovenesc/românesc.”
vladimir b.
specific moldovenesc există
specific românesc – NU!