Blog

Colecția Rotonda din acest an va avea o altă față.
Doar numele autorului și titlul. Fără imagini. Fără metafore vizuale.
Vom fi foarte zgârciți în titluri.
Prima carte a anului 2011 în Rotonda este eseul Tamarei Cărăuș „Capcanele identității”.
Bulina de pe cotor rămâne. Rămân autorii buni. Rămân textele bune. Atât.

Comentarii(19)

    • Tanya

    • 12 ani în urmă

    Eleganta si sobra coperta colectiei Rotonda. Sa vedem daca si continutul primei carti din Rotonda 2011 este la fel de elegant.
    O curiozitate: o veti aduce cumva pe Renata Lesnik la lansarea traducerii cartii ei la Chisinau? Ar fi, cred, si pentru ea o mare surpriza sa-si revada “patria”.

    1. @Tanya: Merci de sugestie. Încercăm. Poate reușim s-o aducem pe Renata Lesnik la Chișinău.

    • catalin codru

    • 12 ani în urmă

    opropo de bulina aia simpatica,are ceva comun cu tara soarelui rasare))))

    1. @Catalin Codru: Sunt cercuri. Care se contopesc în bulină. Și e o încercare de a persevera. Nu chiar ca japonezii.

    • forma

    • 12 ani în urmă

    Astfel de coperți se realizează mult mai greu decât cele obișnuite. Cartier la maturitate?.

    1. @Forma: Cartier e încă la adolescență. Suntem la 16 ani. Dar Vitalie Coroban, autorul coperților Cartier, e demul la maturitate. Începe să se coacă și Cartierul.

    • Tanya

    • 12 ani în urmă

    P.S. Nu e cam demodata tema identitatii?
    P.S.S. Dupa ce am citit pe acest blog despre fata “atit de desteapta si frumoasa incit Chisinaul si Moscova erau prea putin pentru ea”, am cautat pe internet vreo imagine, vreun fragment video cu Renata Lesnik. Am gasit doar un fragment de emisiune la un post de televiiune francez la care Renata Lesnik vorbea despre cartile ei, mai exact despre experientele care au provocat aceste carti. Intr-adevar, parea o prezenta charismatica.

    1. @Tanya: Identitatea privită doar din cele două unghiuri despre care s-a vorbit sau se vorbește ar putea fi depășită. La Tamara Cărăuș e altceva. Deloc demodată tema identității.

    • catalin codru

    • 12 ani în urmă

    credeam ca sinteti un samurai din clanul ,,cartii,,

    • forma

    • 12 ani în urmă

    Remarcăm: politica imaginii de marcă, preocupare estetică,exigență grafică.

    • Nic Arsanca

    • 12 ani în urmă

    Noua copertă are eleganța specifică promovării ideilor și discursului intelectual de calitate. Concentrarea șuvoiului atenției trebuie să fie pe autor/autoare și, mai ales, pe ceea ce ace(a)sta are de spus. Decizia de a schimba coperta veche în prezenta este în perfectă consonanță cu creșterea firească a editurii însăși.

    • Nela

    • 12 ani în urmă

    Cred ca e o idee buna de a edita carti cu coperti simple.In Franta(locul meu de resedinta actual),cartile ce iau premii literare prestigioase gen Goncourt,Renaudot sau Femina toate au copertile sobre si elegante.
    In opinia mea cartile cu coperti ilustrate “agresiv” nu sunt calitative si nu au continut,iar cele ilustrate minimalistic pot fi o achizitie interesanta.

  1. Felicitări Tamarei pentru această nouă carte[!
    Iar Cartier-ului, şansa de a mai publica astfel de volume, semnate de autori de acest calibru.

    • Florin O. Z.

    • 9 ani în urmă

    Există vreo legatură de rudenie între Tamara Cărăuș și unul din membrii Sfatului Țării, Dimitrie sau Dumitru Cărăuș?

    1. @Florin O.Z.: Nu știu. Până la această carte Tamara Cărăuș a semnat alte două cărți și numeroase articole în presă cu numele de Tamara Carauș. Noi doar asta am făcut. Gradele de rudenie, arborele genealogic sunt un domeniu pe care nu l-am studiat și nu-l studiez când decidem să scoatem un autor.

    • Florin O. Z.

    • 9 ani în urmă

    Realizez și recunosc că întrebările referitoare la numele de familie Cărăuș și Murgescu au fost imbecil puse. Nu au nimic de-a face cu nepotismul.
    Bine înteles că dumneavoastră la Editura Cartier operați pe baza valorii individuale a persoanei și a produselor sale intelectuale. De aici și valorile promovate, autentice, atât naționale cât și internaționale. Evident, faceți o muncă de valoare. (Plus, conform propriilor statistici, mai mult de unul din trei români poate avea o carte Cartier).
    Reformulez întrebarea. Ar fi trebuit să întreb, “Câți din oamenii de valoare ai Basarabiei interbelice și postbelice au fost lichidați în anii sovietici?” și/sau “Căți la sută din ei?” Astfel încât continuitatea să poată exista, la acest nivel. Sau, aceste re-deșteptări sunt rezultatul a diferite generații succesive, ruși lichidează, daco-români basarabeni renasc, sovieticii lichidează, moldoveni basarabeni renasc, etc., și ciclul continuă?!
    Din cele ce am studiat (în ultimii 23-24 de ani) am senzația că practic toate valorile Basarabiei interbelice și ale Bucuvinei, de asemenea, (cu foarte rare excepții, Glebus Saiciuc, poate) au fost lichidate într-un Gulag sau altul, într-un fel sau altul, mergând cel mai adesea – evident – pînă la exterminarea fizică.
    De fapt, întrebarea mea este mai vastă, “Aproximativ cât din valorile romanesti ale Basarabiei ante-, inter- și post-belice au trecut – fără hiatusuri majore – generațiilor redeșteptării naționale ale Basarabiei (anii 1960 mai mult sau mai puțin târzii, anii 1970, anii 1980)?”
    De aici, și curiozitatea mea care rămâne activă, “Este formația intelectuală a Tamarei Cărăuș un (sau și un) rezultat al continuării unei redeșteptări naționale?” “De ce fel?” Idem, ididem, Bogdan Murgescu și Costin Murgescu.

    1. @Florin O.Z.: Atunci când vorbim de decimarea elitelor istoricii vorbesc de 300 de mii. Ca mesaj artistic găsim istoria Basarabiei de la 1812 încoace în „Hronicul Găinarilor” de Aureliu Busuioc. Putea fi și o cifră mai mică. După mine, e importantă calitatea oamenilor care au fost deportați în Gulag. A se vedea articolul lui Igor și Sanda Șarov din volumul „Al Doilea Război Mondial”.

    • Florin O. Z.

    • 9 ani în urmă

    Mulțumesc pentru sugestiile date. Am început deja prin a citi articolul Mioarei Avram, “Dincolo de Nistru. Politică etnică și
    reconstrucţie identitară.” Este realmente interesant.
    Voi ajunge și la articolul Sandei și lui Igor Șarov, “Deportările elitei rurale din RSSM în anii celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada postbelică: istorie și memorie.”

    1. @Florin O.Z.: Cu mare drag.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt