Revin la o un text mai vechi, făcut cu ajutorul istoricului Igor Cașu. Am cerut ajutorul vostru. Multumesc celor care mi-au scris. Părerile nu le-am putut include. Datele le-am căutat singur. Probabil nu le-am găsit pe toate. (Poate mă ajută cineva cu programul Pământ. În ce an și lună a fost inițiat în Republica Moldova?)
Public o primă variantă. Ea s-ar numi istoria românilor. Voi reveni mai târziu cu o altă variantă. Ea se va numi istoria integrată. Ca să nu vorbim mult. Ca să nu fim ca istoricii noștri care se dau cu părerea despre Evul Mediu și nu fac o cronologie simplă a timpurilor de azi. Ei sunt mai deștepți ca mine. Vor ca peste 20 de ani să caute și să piardă timpul prin arhive.
1989 – 1991. Prefață la o țară
1989, 20 mai – crearea Frontului Popular din Moldova
1989, 27 august – Marea Adunare Naţională, peste 700 mii de persoane se exprimă pentru decretarea limbii române ca limbă de stat – apogeul mişcării de eliberare naţională
1989, 31 august – Adoptarea Legislaţiei cu privire la limbă; Limba română devine limbă de stat şi se trece de la alfabetul chirilic impus după 1944 de sovietici la alfabetul latin
1990, februarie – Mircea Snegur devine preşedinte al Sovietului Suprem
1990, 6 mai – Podul de Flori peste Prut
1990, 25 mai – 1991, 22 mai – Guvernul Druc
1990, 23 iunie – Declaraţia de suveranitate a R.S.S. Moldoveneşti
1990, august – Găgăuzia îşi declară „independenţa” de Moldova
1990, septembrie – Transnistria îşi declară „independenţa” de Moldova, crearea „Republicii Moldoveneşti Transnistrene”
1991, mai – R.S.S. Moldova devine Republica Moldova
1991, august – puci anti-Gorbaciov la Moscova, Partidul Comunist din Moldova e declarat în afara legii
1991 – 1993. Anii romantici 
1991, 27 august – proclamarea independenței R. Moldova prin votarea nominală a Declarației de Independență și adoptarea imnului național „Deșteaptă-te, române”
1991, 8 decembrie – Mircea Snegur devine primul preşedinte al R. Moldova, ales prin sufragiu universal
1992, 26 februarie – Moldova devine membru al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (actualmente OSCE)
1992, 2 martie – Moldova devine membru ONU
1992, martie-iulie – Conflictul militar din Transnistria
1992, iulie – Acord între preşedintele R. Moldova Mircea Snegur şi preşedintele Rusiei, Boris Elţîn despre încetarea războiului pe Nistru
1993, ianuarie – refuzul Parlamentului R. Moldova de a adera la Comunitatea Statelor Independente
1993, 28 ianuarie – Alexandru Moșanu, președintele Parlamentului, Ion Hadârcă, vicepreședintele Parlamentului, Vasile Nedelciuc, președintele Comisiei relații externe și Valeriu Matei, președintele Comisiei mass-media își prezintă in corpore demisia pentru a atenționa opinia publică despre pericolul instaurării regimului totalitar
1993, februarie – Frontul Popular din Moldova devine Partidul Popular Creştin Democrat
1993, noiembrie – introducerea valutei naţionale, LEU
1994 – 1998. Anii agrarienilor
1994, februarie – alegeri parlamentare, Partidul Democrat Agrar, de orientare pro-CSI, obține majoritatea mandatelor în parlament, 56 din 101 mandate; două partide de orientare proeuropeană obţin doar 20 de mandate
1994, aprilie – Moldova aderă la CSI
1994, 29 iulie  – Adoptarea Constituţiei Republicii Moldova
1994, octombrie – Moldova şi Rusia semnează un acord privind retragerea trupelor ruse din Transnistria şi Bender, dar numai Moldova ratifică acest acord, nu şi Rusia
1994, decembrie – acordarea autonomiei teritorial administrative raioanelor cu populaţie găgăuză compactă, crearea Gagauz Yeri (pământul găgăuzilor)
1995, martie – demonstraţii în masă ale studenţilor în Chişinău pentru păstrarea cursului de istorie naţională Istoria românilor, introdus în 1990
1995, 14 iulie – Moldova devine membru al Consiliului Europei
1997, 12 noiembrie – Parlamentul a adopta legea despre organizarea teritorial-administrativă (revenirea la județe)
1996, 17 noiembrie – alegeri prezidenţiale:  Petru Lucinschi devine al doilea preşedinte al R. Moldova
1998 – criza economică din Rusia, care afectează dramatic şi Republica Moldova, legată de schimburile comerciale cu Rusia în proporţie de cca 80 %
1998, 22 martie – alegeri parlamentare în R. Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova obţine 40 de mandate din 101, dar coaliţia partidelor democratice crează guvernul (Alianţa pentru Reforme şi Democraţie)
1999. Lunile reformelor
1999, 12 martie – 21 decembrie – Guvernul Sturza, guvernul cu cea mai mare credibilitate în Occident; cele mai importante reforme liberale din istoria Republicii Moldova
2000 – 2007. Anii komuniștilor
2000, 5 iulie – reformă constituţională, R. Moldova se transformă din repubică semiprezidenţială în republică parlamentară; preşedintele se alege de parlament, nu prin alegeri directe
2001, 27 februarie – alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 71 mandate (50.07%), Blocul Electoral “Alianţa Braghiş” – 19 mandate (13.36%), Partidul Popular Creştin Democrat – 11 mandate (8.24%)
2001, 4 aprilie – parlamentul îl alege pe Vladimir Voronin preşedinte al R. Moldova
2001, 8 mai – Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului
2001, 28 iunie – Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est
2002, 27 decembrie – Adoptarea Legii privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova, anularea judeţelor, reformă sprijinită financiar de Consiliul Europei, revenirea la raioane

2003, noiembrie – Voronin refuză semnarea memorandumului Kozak, propus de Rusia, privind federalizarea Republicii Moldova (federaţie asimetrică cu Transnistria)
2005, februarie – Republica Moldova a semnat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles, Planul de Acţiuni UE-Moldova, recomandat pentru implementare în cadrul celei de-a VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană
2005, 6 martie – alegeri parlamentare: Partidul Comuniştilor (45.98% voturi, 56 mandate), Blocul “Moldova Democrată” (28.53% voturi, 34 mandate), şi Partidul Popular Creştin Democrat (9.07% voturi, 11 mandate)
2005, 4 aprilie – Alegerea lui Vladimir Voronin pentru un nou mandat  în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova
2007 – 2009. Anii autoritari
2007, iunie – La 3 iunie au loc alegerile locale din Republica Moldova. În turul doi de scrutin din 17 iunie primar al Chișinăului devine Dorin Chirtoacă, PL. Reprezentanții partidelor anticomuniste obțin majoritatea locurilor în administrațiile locale
2007, 12 septembrie – La terminalul petrolier al portului Ciurgiuleşti a acostat primul tanker cu petrol pentru Republica Moldova
2009. Lunile speranțelor
2009, 5 aprilie – alegeri parlamentare, contestate de opoziţie : Partidul Comuniştilor (49.48%, 60 mandate), Partidul Liberal (13.13%, 15 mandate), Partidul Liberal Democrat (12.43%, 15 mandate) şi Alianţa “Moldova Noastră” (9.77%, 11 mandate)
2009, 7 aprilie – demonstraţie anticomunistă în masă la Chişinău ; preşedintele Voronin, după propriile declaraţii, decide cedarea sediului parlamentului şi a preşedinţiei protestatarilor ; poliţia arestează şi torturează în următoarele zile participanţi la demonstraţie ; cele mai grave încălcări ale drepturilor omului din întreaga istorie a Republicii Moldova ca stat independent
2009, 3 iunie – blocaj în alegerea preşedintelui, PCRM având doar 60 mandate, în loc de 61 cât e nevoie; opoziţia nu doreşte să voteze un preşedinte comunist (Zinaida Greceanâi) şi provoacă astfel alegeri anticipate
2009, 29 iulie – alegeri parlamentare anticipate : PCRM – 48 mandate, PLDM – 18, PL – 15, PD – 13, AMN – 7
2009, 2 august – liderii PLDM, PL, PD, AMN au început negocierile pentru crearea unei coaliții de guvernare (AIE)
2009, 28 august – Mihai Ghimpu, liderul PL, este ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova
2009, 11 septembrie  – Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova își prezintă demisia. Interimatul este asigurat de Mihai Ghimpu, președintele Parlamentului
2009, 25 septembrie – Investirea Guvernului Filat prin votul deputaților din AIE.