Se mai întâmplă. Unele cărți apărute la Cartier să fie traduse în limbi cu vorbitori mai mulți, cu edituri care au bugete mai mare decât cel al Republicii Moldova. Sau la edituri specializate. Pe timpuri, în Anglia au apărut poemele lui Iulian Fruntașu, apărute inițial la noi. Apoi a fost Em.Galaicu-Păun.
În italiană, la Editura Einaudi din Torino, una dintre cele mai importante edituri italiene, va apărea cartea Liliei Bicec „Testamentul necitit”.
Cartea a apărut în decembrie 2009 la Editura Cartier. Mai este în librării. Și arată așa:
vladimir b.
După ştirea mea este primul autor din Moldova care va edita la această editură italiană de prim rang. Pentru cine nu ştie de renumele editurii Einaudi, recomand însemnările mele pe marginea cărţii de memorii a celui care a creat-o, în primele decenii ale veacului trecut:
http://ochiuldeveghe.over-blog.com/article-un-63401601.html
Gheorghe Erizanu
@Vladimir B.: Merci pentru completare. Foarte frumos textul.
carambola
Am citit editia Cartier in marite 2010. Cand calatoresc am nevoie sa fiu ocupata cu ceva in masina sau avion si am doua optiuni preferate: origami sau o carte. Cum ceilalti pasageri arcuiau sprancenele a intrebare la vederea patratelelor multicolore de hartie, m-am decis sa nu-i stresez si am deschis cartea Liliei, pe care o cumparasem pentru sora-mea, fosta colega de facultate cu autoarea. Mi-am zis ca mai rabada sora-mea o saptamana, macar am ce sa citesc nou in zbor. Cand am aterizat la Madrid mai aveam de citit vreo 15-20 de pagini. Le-am citit asteptand bagajele si am plans fara rusine langa banda rulanta. Faptul ca “la Editura Einaudi din Torino, una dintre cele mai importante edituri italiene, va apărea cartea Liliei Bicec” ma face sa ma bucur mult pentru Lilia. Deoarece merita sa se bucure de apreciere si este important ca aceasta carte sa fie citita si in italiana. Apropo, Gheorghe, daca aduci niste exemplare la librariile Cartier, unul il cumpar eu neaparat.
Gheorghe Erizanu
@carambola: Apariția în italiană e planificată pentru 2112. Sa ajung până atunci. Merci pentru cuvintele frumoase.
carambola
Stii, Gheorghe, e voia Domnului si a intamplarii, desigur, dar si eu am planificat sa ajung in 2012. Poate, fara sa fiu nevoita sa ajung in Italia. 🙂
Vladimir B.
2112? pana atunci nu ajung nici nepoţii tăi, Gheorghe, iar experinenţa autoarei nu va trebui niciunui pămîntean…
Gheorghe Erizanu
@Vladimir B. & Carambola: Scuze. Era 2012. Nu 2112.
catalin codru
foarte stranie reactia elitei literare contemporane,in afara de bulat, cu spiritul sau enciclopedist,n-a reactionat nimeni,uite gelozie nationala,domnu erizanu,eu insa ma bucur, e un succes ce ne priveste pe noi toti din md.
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: Este succesul Liliei Bicec. Ceea ce demonstrează această carte față de toată literatura noastră: autenticitatea. Scriitorii noștri vor să pară altfel decât sunt. Să părem mai frumoși, să părem mai deștepți, să părem mai inimoși, să părem înțelepți. Am cartea lui Lilin în franceză. Dar nu știu dacă va interesa pe cineva din spațiul cultural românesc. În cazul lui Lorcencov e altă poveste. Nu știu dacă o vom publica la Cartier. Bancurile despre moldoveni trebuie povestite de moldoveni. Altfel,e vorba de o persiflare a unui alogen, care privește cu superioritate la tâmpeniile noastre.
Vladimir B.
Giulio Einaudi Editori nu colectează neapărat valori majore — cel puţin în materie de titluri pentru traducere, mai degrabă e vorba de subiectul încă fierbinte…Un autor recent, nativ din Transnistria, Nicolai Lilin, a apărut acolo cu două cărţi! Dar ambele au fost scrise în italiană. “Educazione siberiana” (2009) e un titlu care vorbeşte de la sine…în fond ce ştim noi despre “urki”? Darămi-te apusenii, ce-au ştiut despre această castă! Iată, Lilin le-a povestit, pe larg şi pre limba lor. Cartea deja a apărut şi în Franţa etc. Subiectul Liliei Bicec încă mai “rupe” curiozitatea apuseană, mai ales că acolo e vorba despre munca ilegală din Italia.
“La Italia” este un mit care hrăneşte curiozitatea multora. Un alt autor interesant din Moldova, Lorcencov are o tulburătoare fucţiune pe acest subiect…care se va edita în Franţa. Succese mari pentru viitorul literaturii Basa)))
catalin codru
Vladimir B domnu,sa lasam balta cautatul valorilor,de cind se tot cauta am ramas fara valori,nu cred ca europenii nu sint in stare,sau n+au dreptul, sa aleaga ce le e pe plac. sau trebue facut un comitet al ,,valorilor,,si cind cineva de pe glob vrea sa aduca la cunostinta un produs cultural,,moldova,,comitetul sa+si puna avizul.
catalin codru
gheorghe erizanu@,perfecta dreptate aveti,cuvinte de aur.
Vladimir B.
@Cătălin, nu văd unde remarci tu “căutatul valorilor”?! Şi de ce consideră că am rămas fără ele…procentul acestora este, mereu, direct proporţional cu gradul de conştientizare a lor, şi cu posibilităţile de a le pune “la lucru”, de a le valorifica. Ceea ce am scris eu mai sus, sunt nişte repere de comparaţie, şi nişte grile de lectură proprii. Foarte personale. Atît.
Iar în privinţa “comitetelor” pe care le propui, sunt în toal dezacord. Nu le văd sensul. Consiliile editurilor, criticii, presa de specialitate, conştiinţele publice — sunt suficiente pentru lumea literară.
Vladimir B.
@ Gheorghe,
“cazul” lui Lilin există doar pentru lumea apuseană! Cea estică este încă bolnavă, incapabilă de discernămînt, sastisită de date & descrieri. Am discutat şi cu cîteva persoane din RO despre “URKAS! Itineraire d’un parfait bandit siberien” (Editions Denoel, 2010), şi toţi au fost de acord că “astfel” de cărţi sunt subsumabile culturii de masă europene, şi că lectura lor POATE face succes doar acolo…Estul are o prea bogată literatură memorialistică, traumatizantă pe alocuri, ca să mai trezească apetitul pentru ficţiuni, precum cele imaginate de autori ca Lilin, şi, la rigoare, ca Lorcencov!