Începe cu „î” din „i”. Și îmbătrânește cu „â” din „a”. Limba. Română.
Îmbătrânirea limbii
Etichete:
Relații post
Manifestul noilor magicieni
„Există o criză în artă și o criză în politică. Ambele sunt în declin. Trebuie să căutăm un impuls din exterior. Acest nou tărâm este magia. Situația poate fi salvată […]
Mondialul 26. Autorii de carte pentru copii
Antrenorul Vasile Romanciuc (Toate întâmplările se prefac în cuvinte) pentru unsprezecele de bază al echipei autorilor de carte pentru copii a ales o formulă agresivă: 3-4-3, inventată de magicianul Cruyff […]
Mondialul 26. Eseiștii
Avem echipa greilor, cărți de aproape o mie de pagini fiecare. Era firesc ca antrenorul Iurie Colesnic, aproape 4.000 de pagini cu cele trei volume din Basarabia necunoscută și Chișinăul […]
Mondialul 26. Poeții
Avem și primul unsprezece al poeților Cartier pentru finala Mondialului din această vară. Vom vedea dacă această schemă tactică a antrenorului Emilian Galaicu-Păun va da roade. În poartă îl avem […]
Echipa Cartier prozatorii pentru Mondialul 2026
Antrenoarea Mariana Codruț a ales o schemă tactică agresivă și ofensivă cu Oleg Serebrian între buturi, un Vozinha, care poate și dribla ca un vârf postmodern când vrea. Cu Daniela […]
Boroboața unui funcționar de la Finanțe
„… să nu uitați să-i luaţi bilet şi să-l trimiteţi pe Guguță în ospeție la mine. Il voi hrăni numai cu brânză şi cu lapte.” (Spiridon Vangheli) Primarul Iv Ceban, […]
Catalin
La mine, domnu Erizanu, s-a intamplat un fenomen biologic invers. Am imbatranit tot scriind „Traiasca Republica Populara Romina” si-am intinerit cand am revenit la pruncia dintai si -am scris „sunt român”.Stiintific sau nestiintific. Demonstrat,fireste.
eli
daca o limba imbatraneste, imbatraneste ca un vin bun. nu otetindu-se. sau, ma rog, asa ar trebui…
dandy
O limba nu imbatrineste. Nici cu „î” din „i”, nici cu „î” din „a”. O limba apare din neantul de limbaje, evolueaza, este „normata” (intra in faza dictionarelor, manualelor, , devine „standard”, „limba literara”, „norma literara”, cucereste teritorii la propriu (regiuni, tari, continente)si la figurat („domenii sociolingvistice”), intra in concurenta cu variante inrudite sau cu alte limbi, pierde din „teritorii” si, mai grav, din numarul vorbitorilor ei. Cind dispare ultimul vorbitor al unei limbi, respectiva devine – in cazul fericit (cum ar fi cel al latinei sau sanscritei vechi) – „limba moarta” sau – daca este „analfabeta” – dispare.
Strict teoretic, revenirea (in 1993? sper sa nu gresesc prea mult) la „î” din „a” poate fi considerata un fel de „cadere in mintea copiilor” nu a limbii romane, ci a celor care au adoptat decizia respectiva. O fi si asta un fel de a imbatrini.
Vlad
E doar o convenţie, nu are nici în clin nici în m[â]necă cu îmbătr[â]nirea limbii. Ce-i drept expresia e îndeajuns de metaforică ca să placă g[â]ndirii poetice.
Gheorghe Erizanu
@Vlad: Convențiile nu sunt întâmplătoare. Datorită înțelepților academicieni români de la 1993, care au privit doar sub nasul lor, acu trebuie depuse eforturi, găsite șmecherii, argumente, ca bucata asta de românime să intre sub căciula lui „â” din „a”. De aia era nevoie de o metaforă. După actuala vigoare a limbii române suntem aproape de zona când ar trebui să trecem pe viagra. Îmbătrânim.
dandy
De fapt, e o licenta poetica. Marca (de marca) Erizanu.