Uneori, contabilul-șef al Editurii Cartier vorbește în rusă. Cu mult suflet. Cu mult nerv. Și foarte mult timp. La telefonul fix. Să fie legat de loc.
Toată editura știe. Roma vorbește cu duduia de la Statistică. E alta decât cea de data trecută.
El explică încă odată că editura a fost băgată la capitolul Industrie. Ca producător. Tot de către Statistică. Oricum e mai bine așa. Ani buni am fost la capitolul Construcții.
Mai departe explică lung-lung diferența dintre o editură și o uzină. Dintre produsul unei edituri și produsul unei uzine.
Apoi explică despre plan. Duduia e foarte insistentă și cere un plan de producere. Și să dea bine la statistică. Planul. Republica Moldova trebuie să arate foarte bine. Statistic.
Apoi încearcă să explice noțiunea de carte. Ceea ce înțelege duduia, de fapt, e altceva. În Industrie editura produce cărți. Dar cărțile sunt diferite. Nu pot avea toate un singur preț. Au titluri diferite. Tiraje diferite. Volume diferite. Mod de legare diferit. Drepturi de autor diferit.
Statistica este foarte importantă. Duduia care stă pe un scaun sovietic, cu număr de inventar; la o masă maro, cu număr de inventar; într-un birou cu geamuri cu zăbrele, cu număr de inventar; cu potos, acea plantă miraculoasă care supraviețuiește tuturor fitoterminatorilor și regimurilor, numită în popor, simplu: liană, prins cu pioneze de peretele vopsit într-un roz komunist, cu număr de inventar; cu un telefon cu disc, de culoarea laptelui cu cafea, cu fir în spirală, care a fost cândva alb, cu număr de inventar și cu un fund mare, fără număr de inventar; acea duduie e sigură, și sunt aproape de acord cu ea, că Republica Moldova este ea. Statistic vorbind.
În afara cifrelor nimic nu există. Nici Industrie. Nici Construcții. Nici carte. Nici Roma. Nici Republica Moldova.
Doar un fund mare. Cât o statistică.
Comandă prin telefon 068 555 579 de luni până vineri: 09.00 - 17.00
Tatiana
Ei cum să nu zici că editura e în capitolul “construcţii”, dacă ea construieşte cărţi, minţi, pasiuni pentru diferite domenii despre care aflăm din ele, din cărţi??? :))) De râs şi de plâns!
Da, statistica trebuie să demonstreze că în Moldova e bine şi că după fiecare noapte vine o nouă zi. Cred că se întâmplă acest lucru pentru că “aşa trebuie”… Şi-apoi, dacă tot spunem că Moldova este ţara minunilor (pentru unii, e şi ţară de succes), de ce să nu admitem că şi statistica noastră e… ca la nimeni?
Pe de altă parte, ea, statistica, ar trebui cel puţin consultată de tare mulţi autori de articole, studii, analize etc. De ce? Pentru că adesea emoţiile bat cifrele…
Gheorghe Erizanu
@Tatiana: Deoarece suntem la statistică, vă mai dau niște date, venite de la Sorin Adam Matei:
Volumul /Idei de Schimb/ (http://matei.org/idei), subintitulat ”/Cum ar fi dacă grija intelectualilor ar fi pedagogia, nu teologia, a politicienilor canalizarea satelor, nu terminarea doctoratelor, iar a clerului iubirea aproapelui, nu a trecutului/,” este o analiză critică a unor date și fapte ce s-au acumulat în ultimii 20 de ani și care relevă o imagine paradoxală despre România. Progresele făcute în unele domenii au pus într-o lumină și mai puternică carențele socio-culturale ale post-comunismului românesc. Printre faptele ce constituie punctele de plecare ale acestui volum se numără:
* În satele României există 3.200 de școli generale. Multe dintre ele
au nevoie urgentă de reparații. În același timp, Biserica Ortodoxă a
început construcția unei catedrale mamut ce va costa aproximativ 400
de milioane de euro. Din acești bani s-ar putea cheltui *125.000 de
euro* pentru repararea *fiecărei* școli rurale românești.
* Conform unui sondaj MSN, bărbații români se declară printre *cei*
*mai virili* din lume, deși sunt printre *cei* *mai predispuși la
boli cronice de inimă*. Ei spun că fac amor mai des şi că se bucură
de el mai mult ca brazilienii şi italienii, în acelaşi timp fiind
mai susceptibili să moară de infarct ca ei.
* Românii din Brașov sunt *mai puțin mândri* de orașul lor *ca
imigranții coreeni* de orașul lor de adopție, Los Angeles.
* Accesul la *apa curentă* în *România* este comparabil cu cel din
*Pakistan*, iar proporția străzilor pavate pe cap de locuitor este
similară cu cea din Guatemala.
* Copiii intelectualilor români au de 7 ori şi jumătate mai multe
șanse de a termina facultatea, faţă de copiii celor ce nu au studii
superioare.**
* *România* are mai *multe telefoane mobile* la suta de locuitori
(120) *ca Statele Unite* (90)
* Școlarii români medii *citesc mai prost* ca majoritatea copiilor
europeni. Elevii din clasa a patra citesc mai prost ca elevii din
alte 21 de ţări dintr-un eşantion de 35 de naţiuni.
Aceste cifre, strânse din literatura de specialitate sau adunate de Sorin Adam Matei și de colegii săi sociologi din mai multe țări, relevă un adevăr crud. România rămâne o eufemistică „țară în curs de dezvoltare”. Problema „dezvoltării” nu este, însă, una pur materială. Ea este și produsul unei stări de înapoiere intelectuală. Rămânerea în urmă a infrastructurii, chiar și în contextul unei adevărate și încurajatoare revigorări sociale și economice din ultimii 20 de ani, e produsul unei carențe în planul dezbaterii adevăratelor probleme românești. Volumul reunește articole sau rezumate de studii pe care profesorul Matei le-a publicat în perioada 2001-2010 în mai multe ziare și reviste (/Evenimentul Zilei, Adevărul, Observator Cultural, Cultura, Esquire, Tribuna, Journal of Communication, Journal of Dispute Resolution)/. Rescrise în bună parte pentru a crea o imagine globală a problemelor lumii românești contemporane, articolele pun întrebări cum ar fi: ce proiecte social-ideatice promovează România de după 1989? Cât de potrivite sunt ele cu viața modernă?
Marina
Pe mine mă amuză cum toţi se revoltă că “statistica noastră-i de cacao” şi “nu corespunde realităţii”, însă atunci când sunt sunaţi de vreun angajat al BNS pentru a clarifica secretele impenetrabile ale firmei lor, cârnesc din nas.
Gheorghe Erizanu
@Marina: Citatele dintre ghilimele sunt luate din altă parte.
Catalin
Da, domnule Erizanu,
“Ce proiecte social-ideatice promoveaza Romania de dupa 1989”? Hai , ca-i buna intrebarea si nu am degand sa o demonetizez. Doamne fereste!!
Dar, cum sa incep acum? Nu, statistic , nu ma incumet. Nu-i de ici colea nici statistaica asta , ca sa ma incumet a o aborda… statistic. Mai ales ca dumnetata ai facut-o praf si pe buna dreptate!! Sa ma las prada “filozofiei numerelor” mari sau mici pornind de la socoata de biserici,scoli, spitale si alte asezaminte atat de dragi si de trebuincioase romanului aflat in cutarea… modernitati cam demultisor , nu numai de la `89 incoace? As gresi cu siguranta. Sa ma cocot pe coama valului de acest fel, cel de “statistica ideilor” de modernitate, iarasi gresesc. Uite atunci cum o sa fac: o sa ma descriu si o sa descriu. Fac panarama, domnule Erizanu.
Mai intai, am sa iti spun ca imi sunt foarte bine cunoscute satele ce ma inconjoara pe harta cam a patru,cinci judete.(Harta si teritoriul, nu?)Le-am strabatut prin forta imprejurarilor vietii cam pe toate deci cele din Arad,Bihor,Cluj, Timis, Hunedoara si Caras Severin.(partial si Mehedinti) Si nu doar comune , ci sate si catune, domnule Erizanu.De deal, de munte, de campie… Unde nu s-a dus nici dracu sa isi intarce prucii. In afara oamenilor locului. Erau de acolo si cu asta… basta. Copii?Nepoti? Stranepoti? Asta a fost candva.S-au carabanit cu totii. Au batut usile si ferestrele in cuie si p-aci ti-e drumul la orasele… “socialismului biruitor”. Cu mana pe inima iti spun ca e absolut real ce scriu,domnule Erizanu.Din vestita Podgorie a Aradului, s-au dus pe papa sambetei circa 38.ooo de ha din ce a fost in 1940!! Scolile? dispensarele? Bisericile? Domnul cu ele si cu mare mila lui!!.Mi-am rupt zeci , poate sute de pingele fie prin paduri, carari de munte,fie prin Pusta de Vest a tarii.Sunt pana in ziua de azi astfel de sate in Romania,doar nu crezi ca noile orase aparute in Ro s-au inmultit pe baza de farmece. Bine, bine, dar ce au astea toate a face cu statistica bogata in numaratoare a bisericilor , canalizarilor , apei potabile la robinet,scoli , dispensare, camine culturale,biblioteci? Pai , uite ca au!! “Doua zeci de batrani”(nu mint deloc!) cati au ramas intr-un catun s-au dus la episcopiile cele de obste crestineasca si au cerut preoti si biserica in locul celor ruinate. Au pus banut de banut la cutia milelor si au ridicat cate o biserica!! Tineretul cel… modern al zilelor noastre, cuprinsi,fireste, de mila crestinilor fara de popi, cimitire si slujbe mantuitoare, s-au bulucit care mai de care la facutatile si seminariile teologice inmultind parohii dotati cu vechile sesii parohiale aducatoare de cele nesfinte! Nu s-au mai dus sa se faca medici, ingineri, profesori ca doar n-or sa ramana , sarmanii, someri?! Nu? De popi si avocati e plina asupra de masura Ro de azi, domnule Erizanu. Scoala primara? Pai, daca nu are copii nici macar de samanta ,ce-i de facut, cand vrei si autostrazi pe de-asupra? Asa ca, domnule Erizanu, batranii locului vor biserica si popi la ingropaciunea lor, si nu mai”cheama” copiii, nepotii, stranepotii la locul de unde au plecat,dar nici pe urmasii lor sa se mai intorca la o scoala fara invatator, cu usile in cuie si cu geamurile sparte!! Ei, ca “statul” nu le mai face,(tare multe le-a facut “inainte”!) iarasi este alta poveste pe care o uitam sa o mai depanam. Nici macar la …gura sobei, dar mite altfel. O uitam, dar strigam in gura mare pentru ce nu le face!! Nu stiu zau, domnule Erizanu, din cele 3200 de scoli generale “statisticite” de dl. Matei daca “statisticim” de 10 ori mai multi elevi(adica cca 100 de elevi pe cap de scoala furajata!), mai ales ca in 22 de ani de “libertate” ne-am imputinat cu vreo 3 milioane de suflete. Sa mai adaug ca si la acele scoli generale e nevoie de profi de mate nu de mecanici agricoli, de profi de romana nu de lenute cu poale lungi?
Insa tre sa recunosc, chestia “catedralei neamului” ma incurca foarte serios in “esplicatii”. Poate ma consolez,pana la urma, cu ceea ce ne reproseaza dumnealui Marko Bella noua, olahilor,(doamne iarta-mi pacatul!) care am inceput sa concuram semetia catedralelor catolico- evanghelice. Sau sa trec mai bine la religiunea greco catolica atat de raspandita in Ardealul de alta data? Ce zici, ca tare sunt in … dilema, zau!!Decat sa ma “pravoslavnicesc” in cea biserica a lui Kiril Moscalul ce aud ca se va ridica la Chisinau “neaparat”, parca imi surade mai mult ceastalalta , uniata! Si apropo, unde am mai auzit eu chestia asta cu copiii “intelectualilor romani” care de 7 ori si… jumatate(ma rog !) au mai multe sanse sa termine o facultate decat… “fii de muncitori si de tarani” cum zicea cineva demult , demult ,incat nici nu mai vreau sa imi amintesc? Acum imi dau eu seama de ce a trebuit sa intru la faculta pe baza de examen la “marea inghesuilala”!!! Pen ca eram fiu de telectuali “mici burgheji” si inca si de tara, domle, din cei descrisi de Slavici ca populau satele romanesti si din care se tragea si `mealui Liviu Rebreanu. Sarmanu Ion Creanga sau sarmanul Dionis? Care sa fie oare cel care sa-l iau de model? Hai, ca nu mai stiu, domnule Erizanu, zau nu mai stiu, ce si cum!! Nu-i nimic insa. O sa ma asociez si eu celor care au pus banerele in Cluj Napoca(sic!) cu “Ocupy Conti”si o sa-l am ad vocatum pe Ekstein Kovacs !! Sigur o sa izbandesc ceva, ceva…”convins ca o voiscoate la capat”. Sau mai bine sa trec de partea lui Baghirov, scriitorul, sociologul, jurnalistul etc etc. conducatorul “LITPROM” si a prietenilor sai in frunte cu Graf Renson? Sa reinnodam firele rupte ale marelui Che Ghevara si ale globalismului indignatilor greci. Doar sunt “om insetat de democratie” care “primesc capitalism salbatic ca in operele lui Lenin” chiar daca nu ma cheama Mihaita Blidariu, cetatean roman(basarabean) si nu cant sub “Luna amara”.
Gheorghe Erizanu
@Cătălin: Impresionant comentariu. Sunteți la curent cu realitățile Ro și RM mai mult decât 21 de milioane de români.
Este o scenă excelentă în „Un roman natural” de Gheorghi Gospodinov despre realitățile din satele bulgărești. Cei mai importanți oameni în sat sunt groparul și preotul. Iar bătrânii discută, polemizează, se iau la ceartă din cauza locului la cimitir. Alți săteni nu prea mai sunt. Și alte teme de discuție nu prea există.