Vară târzie. La cosit. El susține că a băut două pahare de vin. După o coasă grea. Nimeni nu poate confirma sau infirma cantitatea vinului. Dar există anumite dubii. S-a culcat puțin pe o căpiță de fân. Să hodinească. A adormit. Coroana dentară îi încurca cumva somnului lin. A scos-o. A pus-o undeva pe lângă el.
După somn a căutat-o. Dar era prea obosit ca s-o găsească. A adus fânul acasă. Și, de fiecare dată, când dădea la animale căuta prin fân coroana dentară.
Oile, animale creștine, se lincereau cu fânul și mai lăsau din paie altor viețuitoare ale gospodarului. Care lua paiele și le dădea la porci. Așa a fost și în acea zi de noiembrie, când gospodarul a dus paiele rămase de la oi porcului. Care era alintat cu multă duioșie și pietate cu numele Deputatul Meu. Separarea puterilor în curtea gospodarului era ca la europeni. Distinctă. În acea idilă a democrației s-a auzit un trosnet. Porcul a găsit printre paie și a mâncat jumătate din coroana dentară. Cealaltă jumătate a fost recuperată de stăpân. Dar nu i-a mai folosit la nimic.
Apoi a venit ziua de Ignat.