Ziariștii elevați care produc doar selfie din spate așteaptă noua coaliție pro-europeană. Moldovenii au identificat și o Jeanne d”Arc. Până și ultimul corigent o vrea pe Maia Sandu premier. Francezii au avut-o în Evul Mediu. Republica Moldova o vrea în Evul Media. Măcar acum. Măcar oleacă de mândrie națională. E o evoluție firească. Și un orgoliu național.
Dar până la coaliția pro-europeană centrală e nevoie să trecem prin Războiului Rozelor. Măcelul partidelor are loc la nivel raional. Coalițiile imposibile se fac dintre dușmanii acerbi de ieri, iar aliații sunt lăsați pe tușe. Democrații sunt marii câștigători ai raioanelor. Metodele nu contează.
Abia după ultimul președinte de consiliu raional ales vor începe negocierile la centru.
Filat este obligat, ca să salveze linia de plutire a partidului, să facă cea mai riscantă alegere. Personală. Cea de premier. Cea mai vulnerabilă funcție. Și va fi forațat să fie un premier eficient. Altfel ghinda și Filat vor dispărea mai repede decât secera și ciocanul lui Voronin din viața politică moldovenească.
Cu un Partid Democrat care are o întreagă Câmpie Borges pentru negocieri. Cu liberal-democrații forțați să facă alianță cu liberalii. Cu liberalii care pot rămâne în copaci cât vor ei. Și cu un Voronin care e obligat să găsească o breșă mai aproape de putere ca să-și salveze partidul.
Altfel, oamenii politici, în asemenea situații, iau ca bază documentele statului. Și există unul. E despre integrarea europeană. Votat unanim de parlamentarii moldoveni în aprilie 2005. De aia e imoral să vorbești despre varianta zero. Tot așa cum este imoral să negociezi cu Tiraspolul fără a ține cont de decizia Curții pentru Drepturile Omului (cazul Ilașu vs Rusia și Republica Moldova) de acu vreo 15 ani. Altceva construiești decât stat când operezi cu „po-poneatiam”. Și în fiece sezon politic începi „de la zero”.