Sunt două cărți pentru copii pe care maturii le au în biblioteca lor. Și din când în când revin la ele. Și la fiecare lectură descoperă lucruri pe care nu le-au observat în timpul lecturilor precedente. Și se gândesc că au fost fericiți când le-au citit pentru prima dată. Chiar dacă nu țin minte bine subiectul. Timpul era fericit. Era o bucurie ingenuă.
Aceste două cărți sunt „Micul prinț” și „Alice în Țara Minunilor”. Ambele sunt cărți care au creat lumi noi. De o frumusețe și înțelepciune pe care oamenii nu și le pot imagina nici în cele mai curajoase vise.
„Domnul Omidă și Alice s-au privit câtva timp în tăcere.
Într-un târziu domnul Omidă și-a scos narghileaua din gură și i s-a adresat cu o voce molcomă și somnoroasă:
– TU cine ești?
Ca început al unei conversații, era departe de a fi încurajator. Alice i-a răspuns timidă:
– Eu… eu… domnule, nu prea știu, în momentul de față… știu doar cine AM FOST când m-am sculat azi-dimineață, dar cred că trebuie să mă fi schimbat de câteva ori de atunci.
– Ce vrei să spui cu asta? A întrebat domnul Omidă cu asprime. Explică-te!
– Mi-e teamă că nu mă pot explica MIE ÎNSĂMI, domnule, i-a zis Alice, fiindcă, înțelegi, nu mai sunt eu însămi.
– Nu înțeleg.
– Mi-e teamă că nu am cum să fiu mai clară, a răspuns foarte politicos Alice, deaorece, în primul rând, nici eu nu pot să mă înțeleg; te zăpăcește cu totul să treci prin atâtea mărimi doar într-o zi.”
AVENTURILE LUI ALICE ÎN ȚARA MINUNILOR de Lewis Carroll. Ilustrații de Violeta Zabulica-Diordiev. Traducere din engleză de Radu Tătărucă (Editura Cartier, 2010)
Pentru Cartea Zilei, Publika TV
dandy
Esti prea optimist. Ma refer la cartile bune, care ar fi (trebuit sa fi) fost citite de copiii de ieri. Saptamina trecuta a tebuit sa-i explic unui profesor american ce e cu povestea despre micul print, trandafir, vulpoias si sarpe. Am avut impresia ca eu sint extraterestrul. “Veneam” de pe planete prea diferite. Sentinta profesorului: “E o istorie prea abstracta, aproape inutila, ca o lectie de latina pentru un inspector fiscal.”
Gheorghe Erizanu
@Dandy: Bănuiesc că sunt prea optimist. Dar noi, spre deosebire de ei, am citit în copilăria noastră toate tâmpeniile proletkultiste și aproape tot ce a însemnat canon occidental. Nu e o lecție de latină să citești două carți în copilărie. E frumos spus, dar rămân optimist. Aș suplimenta cu Harap Alb de Creangă. Dar mă tem să nu intru și-ntr-o lecție de greaca antică predată polițiștilor din New York.
corina
Cindva am citit intr-o revista de psihologie, editata in Romania, precum ca Alice in tara minunilor este de fapt plina de conotatii psihanalitice si de fapt numai o carte pentru copii nu este. Alice era prezentata ca o tinara seducatoare, iar coperta cartii pe care era infatisata acea Alice, era interpretata in vederea argumentarii personalitatii libertine a eroinei. Motive suficiente pentru a achizitiona aceasta carte de catre un matur si a o reciti din prisma psihanalitica cel putin ..
Gheorghe Erizanu
@Corina: De acord. De aia și vorbeam de cărți recomandate copiilor, dar care e bine să fie în biblioteca unui copil pentru toată viața.
Iulia
AVENTURILE LUI ALICE ÎN ȚARA MINUNILOR, o carte buna sub toate aspectele. Va multumim atit pentru carte, cit si pentru oferta din luna iunie.
Gheorghe Erizanu
@Iulia: În iulie-august avem acțiunea „Alege 3, plătești doar 2”. Vezi detalii pe site-ul editurii sau în Librăriile Cartier. Mulțumim.