Forbes România, ca în fiecare an, a prezentat cele mai vândute cărți cu o anchetă a situației actuale a pieței de carte. Topul vânzărilor cu număr clar de exemplare vândute au prezentat: Mihail Penescu (ALL), Silviu Lupescu (Polirom), Lidia Bodea (Humanitas) și Editura Cartier.

La anchetă au mai participat: Dana Moroiu (Baroque Books & Arts), Luiza Penescu (Corint), Alexandru Voicescu (Herg Benet), Dan Vidrașcu (Litera), Ana Nicolau (Nemira), Andrei Niculescu (Editura Niculescu), Angela Naghi (Publica), Oana Răducan (Univers).

Gheorghe Erizanu (Cartier): „Nu cred că vom reveni mai repede decât ne-am revenit din criza din 2008”

Gheorghe Erizanu, directorul general al Editurii Cartier, spune că, în pandemie, editorii s-au trezit din nou singuri în fața lanțurilor de librării. De aici, au crescut teama și debusolarea în piață.

Forbes: Cum arată piața editorială din România după două luni de pandemie (martie-aprilie 2020)?

Gheorghe Erizanu: Speriată. Îngrijorată. Debusolată. Cu planuri editoriale date complet peste cap, cu lucrări anulate, amânate. Editorii s-au pomenit din nou singuri în fața lanțurilor de librării. Cât de corecte și oneste vor fi librăriile cu editorii vom vedea, simți și vom putea pipăi pe rafturile librăriilor în toamnă.

Forbes: Care a fost impactul acestei crize asupra editurii dvs.?

Gheorghe Erizanu: În librăriile Cartier vânzările au scăzut în martie curent, comparativ cu 2019, cu 50%, în aprilie – cu 70%, în mai – cu 60%. Sunt cifre seci. Efortul din spatele acestor cifre au fost campanii de promovare, reduceri extrem de prietenoase pe librăria on-line, acțiuni zilnice. Altfel, scăderile ar fi fost mult mai mari. Librăria on-line a lucrat, mai ales la început, la turații maxime, am livrat carte prin curieri protejați, onorându-ne promt comeznile.

După primele zile de brambureală, am dus tehnica pe la casele angajaților, am început a lucra de la distanță, inițial cu poticneli, ulterior am intrat într-un ritm firesc de lucru, poate chiar mai mare decât în cadrul prezenței la birou (unele manuscrise machetate îmi ajungeau și la miezul nopții). Nu am oprit procesul editorial. Lucrările care aveau dat deja Bunul de Tipar, atunci când s-au redeschis tipografiile, au fost date în lucru. Numărul de titluri publicate a fost mai mic decât în mod obișnuit, dar în fiecare din aceste trei luni au apărut cel puțin câte 4 titluri noi.

Cu prima ocazie, când s-au deschis librăriile în România, am făcut primul export după 3 luni de carantină. Am intervenit pe planurile editoriale, care au rămas mai suple decât erau planificate inițial.

Vom vedea cum va reacționa piața în lunile de vară, ca în toamnă să ne corectăm planul editorial. Nu cred că vom reuși să realizăm sută la sută planul editorial 2020, dar sper să depășim, cel puțin, 50 la sută din ceea ce am planificat în ianuarie,

Forbes: Vă rugăm să enumerați câteva măsuri urgente pe care instituțiile statului (guvern, parlament, președinție) ar trebui să le adopte pentru a asigura supraviețuirea culturii scrise în România. Vedeți și potențiale măsuri specifice din partea guvernului pentru industria editorială?

Gheorghe Erizanu: Actorii pieței editoriale românești tot vorbesc de măsuri. Nu-mi dau seama: nu sunt auziți sau cei care administrează treburile țării nu aud și nu văd piața cărții sau nu au cum s-o vadă din sumedenia de probleme care i-au copleșit. Din măsuri urgente, care deja nu mai sunt urgente după 3 luni, ar fi:

• Anularea cotei de 5% TVA și scutirea cărților de TVA;

• Revenirea la vaucerul de 100 de euro pentru profesori;

• Achiziții publice transparente pentru bibliotecile publice și ieșirea bibliotecilor publice prin achiziții de carte din țarcul propriului județ și al prietenilor cărții din propriul județ;

• Salvarea, în primul rând, a librăriilor prin subvenții pentru chirie din partea statului pentru o perioadă limitată de timp, prin coeficient clar stabilit și ajutor financiar ușor de accesat (dacă vom salva librăriile, atunci vom salva și industria de carte, dar e vorba numaidecât și de o corectitudine a librăriilor și un efort onest de branșă pentru editori. Cred că în situația actuală, onestitatea trebuie să fie cuvântul cheie în industria cărții: de la cititor până la autor).

Forbes: În absența unor măsuri reale adoptate de autorități, peste câți ani estimați revenirea industriei editoriale din România la nivelul anului 2019?

Gheorghe Erizanu: Nu cred că vom reveni mai repede decât ne-am revenit din criza din 2008. Fără efort extern, industria cărții va face același drum cu ocolișuri, suișuri, coborâșuri de 10 – 11 ani.

Forbes: Impactul acestei crize va modifica interesul și comportamentul cumpărătorilor de carte din România în următorul an?

Gheorghe Erizanu: E prea devreme să vorbim acum despre modificarea de comportament al cititorului. Puterea de cumpărare a scăzut și va scădea în 2020.

Situația de mai departe depinde de foarte multe necunoscute: impactul suportului financiar al UE în economie, atenția statului pentru cultură și educație, crearea unei societăți bazate pe meritocrație, calitatea guvernării și oamenii care administrează afacerile țării (dacă ajung merituoșii, atunci șansele ca să crească segmentul de cititor vor fi mari, dacă ajung oportuniștii, atunci ne vom scălda în continuare în puțul culturii de până la merișorul broaștei).

Probabil, vor fi modificări în modelul de achiziție. Oricât de patriarhali am fi, oricum, noile tehnologii de plăți vor intra încet-încet și în România. Sper că societatea se va maturiza, sper ca literatura motivațională care ține raftul unu acu în librării să treacă în spate, să reapară în față literatura română, cartea de specialitate.

(11 iunie 2019)

Cele mai vândute cărți în anul 2019