„Nu pentru că «veşnicia s-a născut la sat», ci pentru că satul devine pentru Maria Mocanu o «ars poetica», se cuvine să vedem în acest fragmentarium experienţele devenite cotidiene pentru istoria unei familii care a primenit într-un spaţiu istoric şi geografic aparte dimensiunea acelei veşnicii care, odată descoperită, ne aduce mai aproape crâmpeiele unui destin pentru care a fi nu este totuna cu a avea, a crede nu este totuna cu a rosti adevărul, iar a trăi înseamnă puterea de a-ţi duce viaţa în chip poetic.” (Cătălin Bordeianu)
