Nu mă consider un autor talentat și nici destul de perspicace ca să fi știut cum să-mi construiesc mai bine cariera de istoric, de autor, în general, dar și de personalitate publică. Chiar dacă nu am putut merge niciodată cu turma – din motive de caracter, probabil, mai degrabă decît din înțelepciune –, totuși nu mi-a ajuns destulă clarviziune și tărie ca să nu urmez curenții, ci să merg alături sau chiar împotriva lor. De aceea nici nu am putut avea o operă spectaculoasă și o carieră științifică și intelectuală ieșită din comun. Sînt un om simplu, ca oricare din preajma mea, și tocmai asta mă face să cred că aventura mea intelectuală poate avea o anumită relevanță pentru cine vrea să știe ce a fost scrisul istoric în Moldova ultimei jumătăți de veac și ce statut a putut avea oricine nu a avut o alegere mai bună decît să facă din cercetare, din scris sau din cariera universitară o meserie.
