În „Rotonda”, colecția de literatură română contemporană, va apărea romanul de debut al lui Gelu Diaconu Sebastian. Romanul reconstituie pas cu pas, îmbinând ficțiunea cu realitatea, ziua de 29 mai 1945, ultima din viața lui Mihail Sebastian. În Sebastian apar, episodic, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Leny Caler, Emil Cioran, Constantin Noica, Marietta Sadova, Corneliu Zelea Codreanu, Mircea Șeptilici, Nora Piacentini sau Radu Beligan. Romanul e voluminos și, vorba clasicului Breban, e un roman, deoarece un roman începe de la 600 de pagini în sus.
Woldemar  este al doilea roman, după Cântecul mării (cu a doua ediție în această toamnă și cu o traducere în germană, care va apărea în mai 2019)  al lui Oleg Serebrian. Sunt două cărți ce se completează prin personajele lor care vin din lumea Cernăuților. Cântecul mării reconstituie drama bucovinenilor din anii 40 ai secolului trecut. Woldemar e o frescă a bucovinenilor în cadrul imperiului sovietic și al dispariției lui.
În aceeași colecție vor apărea: stările/proze scurte ale ambasadorului Valeriu Turea cu titlul Vișinul Baronului de Munchausen și două cărți, care, sperăm, vor reabilita reportajul: una semnată de Polina Cupcea, care a luat mai multe premii pentru Cel mai bun reportaj din presa română și cealaltă de Ovidiu Nahoi, director RFI România. Ambele cărți sunt despre realitățile din Republica Moldova.
În „Biblioteca deschisă”, colecția de literatură străină contemporană, vor apărea:
Internat, romanul celui mai cunoscut tânăr scriitor  ucrainean  Serhi Jadan,  despre conflictul ruso-ucrainean din estul țării. În seria de autor Jadan a apărut deja Jazz în Donbas, urmează Anarchy in the UKR și Depeshe Mode. Iuri Andruhovâci, poet și prozator optzecist, un Cărtărescu al Ucrainei, va apărea cu romanul Recreații. Rainald Goetz, unul dintre marii stiliști contemporani germani, va apărea în traducerea excelentă a lui Victor Scoradeț cu romanul  Johann Holtrop. O Schiță a societății. Altă traducere din literatura germană, o carte existențială, e Complexul lui Jonas de Thomas Glavinic.
În „Cartier istoric” a apărut zilele acestea traducerea din germană a volumului  Introducere în istoria limbii și literaturii române de Klaus Bochmann și Heinrich Steihler.  Vor apărea:  Biserica ortodoxă și puterea sovietică de Valeriu Pasat,  un studiu în baza arhivelor din spațiul ex-sovietic și românesc, o sinteză a celor patru volume, apărute inițial în rusă, la Editura Rosspen din Moscova,  cu documente de arhivă; traducerea din franceză a volumului lui Traian Sandu Un fascism românesc. Istoria Gărzii de Fier; ediția a doua (prima, în 2015) din Coșmar în Balcani. Un sas transilvănean în cel de-al Doilea Război Mondial, după memoriile lui Fred Umbrich, scrise de  Anna M.Wittmann; Însemnările unui guvernator. Anii 1903-1904 de contele S.D.Urusov, cu o prefață de Virgil Pâslariuc, în traducerea lui Vsevolod Ciornei, este prima versiune românească a cărții-cult care a circulat în mediile intelectuale basarabene din anii 60.
„Cartier de colectie” va continua cu Șerban Foarță , Mulțimea cu un singur element, poeme alese de Robert Șerban;   Poeții generației războiului, o antologie de și cu un amplu studiu introductiv  de Claudiu Komartin; Eugen Cioclea (unul dintre marii poeți ai anilor 90 ai Basarabiei, mort prematur), Dați totul la o parte ca să văd, poeme alese de Em.Galaicu-Păun  și o ediție jubiliară cu ocazia a 50 de ani de la prima ediție a volumului Numele tău de Grigore Vieru, cu o prefață de Bogdan Crețu.
Cartea pentru copii din colecția „Codobelc” va continua cu volumele: Călătoriile lui Medilo de Ioana Nicolaie, ilustrații de Sidonia Călin;  O șansa pentru Bilețel de Victoria Pătrașcu, ilustrații de Szabo Zelmira;  Un unicorn în muzeul de oase de Alina Purcaru, ilustrații de Mihaela Paraschivu.
În colecția „C(art)ier”, după Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin de Angela Brașoveanu & Roman Rybaleov, vor apărea Arta tradițională, un superb album pentru împătimiții de ie, covoare și încă șapte componente ale artei tradiționale,de Varvara Buzilă și albumul de pictură al actorului total Eugen Ureche.