Blog

Editura Cartier e pe strada București, nr.68. E o clădire cu șapte etaje. Cu Direcția Cultură Chișinău. Cu Infocom. Cu restaurantele Eli-Pili, Bastion, Licurici, Matrix, Delice D”ange, cu Biblioteca pentru copii „Ion Creangă” (o filială), cu Galaxy (nefuncțional, restaurant), cu un salon de frumusețe. Cu Librăria din Hol. Și cu toți muzicanții Chișinăului pe la etaje.
Când cântă Cerga „Corason” zic că e o zi frumoasă. Și pot continua ca în Cehov. E o zi minunată pentru ceai, e o zi minunată pentru sinucidere.
Dar azi pe sub Cartier se cântă de dimineață până seara „Deni Pobedă”, „Vstavai strana ogromnaia”, „Po lesam…”. Cu un toboșar foarte activ.
Mă simt Ukraina. În 13 august 2014. Și mă rog ca Apa-Canal să repare Piața Marii Adunări Naționale până pe 27 august. Se poate și pe 31 august. S-o sape de-a lungul, de-a latul. Să facă labirinturi de țevi.
Între timp „poporul Moldovei” polemizează.

Comentarii(8)

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    sa sape numai canale!sa ne facem o apa razvratita!adinca fara maluri si fara baraje!pina in oceanul albastru, plin de stele de mare!stele aurii ,frumoase ,mici sori daruitori de lumina!

    1. @catalin codru: Atunci ne-am numi Azore. Insulele Azore.

    • Ion I. Ion

    • 10 ani în urmă

    Da, desigur, uneori, chiar și în fața forței brute, brutale și abrutizante, se poate cânta și dansa, sau face orice echivalent al acestora. Precum celebra șarjă a cavaleriei poloneze care a luptat împotriva aceluiași dușman, fără de Dumnezeu, de acum vreo șaptezeci și cinci de ani (sau cam așa ceva).

    1. @Ion I.Ion: Aceeași interpreți cântă și „Treceți batalioane române Carpații”.

    • Ion I. Ion

    • 10 ani în urmă

    @ Gheorghe Erizanu
    “Aceeași interpreți cântă și „Treceți batalioane române Carpații.” ”
    Ar putea cânta (sau canta), la fel de bine, „Treceți batalioane române „ … Dunărea, sau „ … Prutul,” sau „ … Tisa,” sau „ … Nistrul,” sau „ … Bugul,” nu doar „ … Carpații.” Păduroși, Meridionali, Orientali, Occidentali sau ori de care ar fi dumnealor.

    1. @Ion I.Ion: Probabil.

    • Ion I. Ion

    • 10 ani în urmă

    @ Gheorghe Erizanu
    Nu am vrut sa fiu defel abscons. De fapt, m-am jucat puțin cu interpretarea titlului cunoscutului marș pentru a sublinia realitatea că doar noi, românii, suntem înconjurati de jur împrejur de alți români, care la rândul lor, au fost sau nu sârbizați (timocenii), ungurizați, rusificați (basarabenii, bucovinenii, herțenii, trans-nistrenii, … ), slavizați (rutenii – polonizați, vlahii din Cehia de vest – cehizați) …
    Da, românismul și românimea în valuri succesiv mai depărtate de vatra primordială …

    1. @Ion I.Ion: De acord. Am vorbit cândva despre noile nume date românilor din afara granițelor. Nu cunosc niciun studiu pe caz. Vorbesc de o sinteză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt