„… să nu uitați să-i luaţi bilet şi să-l trimiteţi pe Guguță în ospeție la mine. Il voi hrăni numai cu brânză şi cu lapte.” (Spiridon Vangheli)
Primarul Iv Ceban, cel mai atent cititor al siteului Ministerului Finanțelor, a observat într-o dimineață devreme că pe fereastra MinFinului a apărut un proiect de lege, care urma să fie semnat de premierul Vasile Tofan. Și a făcut un epos eroic tik-tok despre acea semnătură a unui premier abia nominalizat. Pentru a instaura un pic de calm vreau să-l anunț pe primar că suntem un popor înțelept. Indiferent ce cred ei, primarul, Galbur, Bilețchii și alții.
Gavriliță, ministrul Finanțelor, a declarat dezinvolt și cu o naivitate de licean că a fost o eroare a unui funcționar bezmetic de la Finanțe.
Prima încercare a finanțelor de a modifica Codul fiscal a avut mare noroc de „nepotul lui Vangheli”, care a luat fața polemicilor despre noile impozite din mediul nostru. Apoi a apărut o adevărată Sclava Isaura și epopeea salariilor nesimțite. Apoi un guzgan, apoi diplomatul german, apoi junele. Toată Republica Moldova își face trudozile pe facebook acum ca niciodată.
În acel proiect de lege nu mă deranjează cine își va pune semnătura pe el. Probabil, primarul Ceban bea mai bine cafeaua de dimineața cu o lambadă. Mă sperie că Finanțele insistă pe modificarea Codului fiscal. Tinerii autori sau tânărul autor al noului Cod fiscal a propus o revoluție fiscală. Nu sunt doar de modificări.
Primul Cod fiscal al Republicii Moldova a fost implementat, ajustat treptat pe parcursul a 20 de ani. Peste un an de la apariția lui, în 1998, Uniunea Editorilor a obținut scutirea de TVA pentru producerea și comercializarea cărților. Pe vremea liberalilor reformatori un editor-deputat din neatenție sau din neștire (modificările, de obicei, se fac prin proiecte de lege în care se anunță că se anulează litera c din articolul 134 și ca să verifici ai nevoie să citești vechiul Cod. Știind dragostea de lectură la moldoveni am mari dubii că deputații noștri citesc 650 de pagini din vechiul cod și 650 de pagini de modificări) a introdus TVA la cartea pentru copii și cărțile cu note muzicale (au coduri diferite). Ca să fim și noi editorii cu ceva ocupați. Apoi pe vremea ministrului Chicu, când era la finanțe, a apărut un TVA de 20 la sută la importul de drepturi de autor (cumpărarea dreptului de autor pentru ediția română. Statistic noi avem anual vreo 50 de titluri de carte cumpărate pentru a fi traduse în română). Ca să avem și noi, editorii, cu ce ne ocupa sâmbăta. Atunci am avut noroc că la Finanțe lucra Dorel Noroc. Care a înțeles oful nostru. Și suma cu multe zerouri după zeroul cu virgulă care arăta procentul de încasări pentru bugetul Republicii Moldova. Trăim cu acest Cod fiscal ca și cu o iubire nefericită, urâtă și scurtă din tinerețe, dar care ne bântuie toată viața.
Spiritul revoluționarului nou Cod fiscal pare că face cu ochiul unor economiști sau experți economici (avem 5) și unii zic că autor ar putea fi chiar Kaha Bendukidze, înviat din morți.
Nota informativă e plină de optimism și victorie ca și antrenorul englez Thomas Tuchel în primele 80 de minute ale semifinalei Anglia & Argentina.
Dezastrul vine la coadă. Dacă salariul se impozitează așa cum se propune, atunci în prima variantă apărută în spațiul public salariatul va primi cu 30 la sută mai puțini bani (am simulat calculele și cifrele exact asta arată). Dacă mergem pe varianta a doua, modificată rapid a doua zi, și cu o invenție legislativă că nici poetul Ion Buzu nu poate face asemenea metafore (angajatorul nu poate oferi un salariu net mai mic decât până la reformă. Nu există cadrul legal pentru acest „așa vreau eu”. În legislația fiscală & contabilă a Republicii Moldova se utilizează termenul de salariu brut, chiar și atunci când se zice doar salariu. Veniturile nete sunt indicate doar în declarațiile pe care le fac oficialii noștri pentru fisc și ANI), atunci povara de 30 la sută va cădea pe angajatorii, care îi vedeți prin Chișinău sau coclauri întunecați și încrâncenați la față în fiecare dată de 25 a lunii. Oricât de frumoasă ar fi poezia din Nota informativă la modificările Codului fiscal, oricum populația va sărăci cu 30 la sută. Printr-o semnătură. Ca să vă dați seama ce va fi, rog frumos, să încercați să intrați în pielea suporterilor englezi după cele două goluri încasate în ultimele minute de joc. Victoria era atât de aproape. Și brusc fluturașii din stomac au devenit bolovani. Ești ca un pinguin care crezi că ești pe Insulele Falkland, dar te trezești pe Insula Man (e insula regelui Arthur). E frig și vânt și acolo, dar nu e insula ta. Vei avea nevoie de mult timp ca să te obișnuiești cu pisicile fără coadă și cu oile cu patru coarne.
Despre cota unică de 20 la sută pentru TVA. Trimiterea la Danemarca este corectă acum, dar ar putea fi incorectă până va fi aprobat noul Cod fiscal moldovenesc. În parlamentul danez este un proiect de lege care propune cota zero la carte (au constatat și ei dezastrul din domeniul pieței de carte daneze cu TVA unic).
Cota de impozitare de 15 la sută ca unificare a impozitelor nu ține. Astăzi avem totul unificat la 12 la sută, cu excepția royalty pentru persoanele care au 60 de ani plus. Accept argumentul dacă vorbim de majorare. Dar FOLul (impozitul pe folosință) a fost scăzut de la 12 la sută la 7%. Obnalicika, un termen din secolul trecut, există și azi cu un comision de 8 la sută. FOLul devine mai ieftin.
3 puncte procentuale în bani reali înseamnă o creștere cu 5-7 la sută a costurilor. Avansul net achitat în mod obișnuit pentru procurarea dreptului de autor pentru traducerea unei cărți e de obicei 500 de euro net. Cele 12 la sută de acum, royalty, vor deveni 15 la sută. Traducerea unei cărți, de obicei, are un cost de 2.000 de euro net plus impozitul de 12 la sută. Va fi 15%. Sunt impozite achitate în avans. Cartea încă trebuie machetată, redactată și tipărită. Pentru exportul de carte în România editorii din Republica Moldova achită în avans 11 la sută TVA. Se întâmplă că peste 2 ani să ai retur de carte nevândută. Tirajele editorilor din RM sunt ca tirajele editorilor germani pentru carte academică. Prețul unei cărți academice germane e de 90 de euro. Noi vindem cărțile cu 10 euro (costurile pentru editarea unei cărți în Germania și Republica Moldova sunt aceleași). Și oricum bibliotecile noastre au mai multe solicitări de a le oferi carte gratuită decât să cumpere cărți pentru rafturile lor goale din cluburile cu „evroremont”. Iar puținele achiziții centralizate (nu vorbesc de Programul Național de Editare, care e un concurs al titlurilor) au niște liste care par, eufemistic vorbind, ciudate, altfel aș bănui că cei care fac listele au interese mercantile, care n-au nimic cu valoarea cărților.
Dacă facem definiția royalty pe înțelesul tuturor atunci e vorba de un impozit pe talent. Suntem un popor talentat. Avem cărți de export. Abia începem să ne obișnuim să vindem și noi drepturi de autor. Că vine un Che Guevara de Dubai, care cere exact ca soldatul rus „davai ceas”. Nu poți să-i zici că nu ești nici Egorov, nici Kantaria, nu ai mai multe ceasuri pe mână. Niciun scriitor din Republica Moldova nu trăiește din scris. Și nu cunosc niciun scriitor care să aibă Maybach. Dacă suntem un popor talentat, atunci poate să mărim impozitul pe talent. Să fie 50%. Echitate socială. Juma statului, juma scriitorului.
Înțeleg și accept majorarea impozitelor. Atunci când structurile statului acumulează 90 la sută din impozite. Iar când acumulezi doar 60 la sută și vrei să pui o povară fiscală suplimentară pe cei care deja achită impozite și fac parte din cele 60 la sută, iar cei care nu achită continuă să fie șmecherii, obnalul și kenții fericiți, cred că încrederea în instituțiile statului se dărâmă fără niciun război hibrid.
Și fiți onești. Nu ne faceți fericiți cu sila. Spuneți că suntem într-o situație precară (a se citi proastă sau dacă îl cităm pe un ministru vechi, pe atunci se spunea despre finanțele publice că sunt „într-o situație coibilă” și noi înțelegeam fără traducător) și e nevoie să majorăm impozitele. N-am găsit altă soluție. Sau n-am căutat altă soluție.
După modificare Codului fiscal va trebui să operați modificări și în Codul muncii (rog, totuși, lăsați concediul să fie 28 de zile calendaristice, nu-i furați lucrătorului niște bani pentru 8 zile), Legea modului de calculare a salariului mediu și Legea Salarizării. Și să faceți acum amalgamarea, apoi adevărata reformă a APLurilor și să integrați RM în UE.
Astăzi a intrat în librării Scrieri politice și filozofice, de Constantin Stere. E o ediție îngrijită de Victor Rizescu. Las la coadă un citat din Stere: „Și costați grozav de scump!”