Komuniștii au pierdut alegerile. La scacika de la Moscova. Accepți o invitație alături de patru președinți și doi smirnovi. Chiar dacă ai un cal englezesc pursânge. Care ajunge al doilea. Dar nu inventezi o întâlnire bilaterală cu Medvedev, care, de fapt, nu a avut loc. Nu accepți să stai lângă doi președinți, care reprezintă două transnistrii. Așa începi să trăiești într-o realitate a iluziilor. O fi fiind frumoase. Dar visurile, oricum, durează mai puțin decât viața. Doar dacă nu mori în vis.
Iar 7 aprilie a fost doar începutul sfârșitului. El se poate încheia la 29 iulie. Sau peste un an. Sau peste doi. Sau în 2012. Dar nu poate fi cu happy end. Problema alegerilor din 2009 pentru Voronin & Ko. era să piardă frumos. Dar nu să învingă. Cu orice preț. Reacția dură a forțelor de ordine, care ar putea veni după 29 iulie, probabil, va transforma societatea moldovenească în Piața Marii Adunări Naționale din 8 aprilie, ora 00.30, când lumea s-a împărțit doar în două categorii: în călăi și în victime.
Sunt pesimist. Și o spun azi. Vizavi de planurile actualei conduceri. Sunt optimist. Și o spun azi. Vizavi de electoratul din Republica Moldova. Mâine nu voi avea dreptul. Conform legislației. Iar poimâine ar pute fi târziu. Sau inutil.
vasgar
croseu hermeneutic.
asa sa ne ajute Dumnezeu, cum spunea “crestinul din portbagaj” 🙂
Gheorghe Erizanu
@Vasgar: Și miercuri va fi joi. Și nu știam încă de alegeri. Când am botezat blogul.
Ion Chihai
Domnule Erizanu, toata ziua intrand la Dvs. pe blog, imi venea in loc de k – sa pun r. Atat de aproape este.
Gheorghe Erizanu
@Ion: Să zicem ”la o alergare de (r)ai”?
Ion Chihai
din pacate da
Gheorghe Erizanu
@Ion: Voi încerca să scriu dimineața, de luni până vineri, ca să nu irosești timpul cu intrările. Îmi cer scuze că nu reușesc să mențin un grafic stabil. Depun eforturi. Dar realitate, de multe ori, e peste noi.
ion
Domnule Erizanu, intrarile sunt cauzate de doi factori: de numărul articolelor postate pe zi, si de numărul comentariilor plasate.
Dar nu vă înţeleg, Dvs. doriţi ca eu să intru mai rar? Adică sunteţi adeptul revenirii cat mai rare la o carte?
Apreciez efortul de a manca totul din farfurie. Cel puţin farfuriei de ciorbă, prima dată servite i se vede fundul. Dar să nu uităm, ca mai sunt şi alte feluri de mâncare, în plus, cel puţin de 2 ori pe zi mâncăm şi să sperăm la şanse ca şi de poimâine să ne putem aşeza la masă.
Când te deprinzi să mănânci bine (să revii des), e dureros şi frustrant când nu mai poţi practica ca înainte.
Interesant, ce facem cu cursa de nai (tai, rai, la bot dai, in bot iai) de după ieri mâine?
Gheorghe Erizanu
@Ion: Departe de mine gândul ca sa revii o singura dată. Asta înseamnă să-mi dau cu parul în cap. Manifestam un fel de grijă pentru timpul tău. Facem bine cu cursa de cai. Acu, la noua dimineața, totul e posibil. Să ajungem până seara.