Sunt câteva romane care închid o paradigmă literară și socială. După mine, cel mai important e „Martorul” lui Vasile Gârneț, apărut în 1988. Și romanele lui Aureliu Busuioc, care dintr-un hedonist al literaturii din anii sovietici și un autor zgârcit în opere, devine cel mai fecund romancier al tranziției. Ultimul roman e excelentul „Hronicul găinarilor”. Această perioadă a culminat cu cele patru romane ale literaturii 68: Povara bunătății noastre de Ion Druță, Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc.
„Gesturi. Trilogia nimicului” al lui Emilian Galaicu-Păun e atemporal și prea dens ca scriitură pentru a închide sau deschide paradigme.
O nouă paradigmă literară critica o începe cu „Pizdețul” lui Alexandru Vakulovski și „Iepurii nu mor…” a lui Baștovoi. După mine, ea începe cu „Totul despre mine!” de Constantin Cheianu. Iar conturarea o face Vasile Ernu cu „Născut în URSS”. Această listă poate continua cu „Înainte să moară Brejnev” de Iulian Ciocan, „Karlik” de Pavel Păduraru, „Măcel în Georgia” de Dumitru Crudu, „Nekrotitanium” de Planeta Moldova, „Sex & Perestroika” de Constantin Cheianu, „157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană” de Alexandru Vakulovski, care este și cel mai prodigios romancier (mai sunt „Letopizdeț” și „Bong”).
(Anchetă publicată în Timpul, 21 ianuarie 2011)
Comandă prin telefon 068 555 579 de luni până vineri: 09.00 - 17.00
mariana
Poate editorul Gheorghe Erizanu se decide sa reediteze “Martorul” lui Vasile Garnet, pentru generatiile mai noi de cititori, care n-au apucat sa-l citeasca in prima editie.
Nu ar strica o argumentare a celor spuse mai sus. Nu inteleg de ce a fost omis Nicolae Popa? Putem neglija omul, dar nu si romancierul.
Gheorghe Erizanu
@mariana: Bine. Sunt mai multe scăpări. Nu doar Popa. Încercam să fac o distincție între două paradigme. „Martorul” lui Gârneț încheia una. Iar „Totul despre mine!” de Cheianu deschidea alta. Între 1988, anul ediției „Marotului”, și 1999, anul ediției „Totul…”, sunt zece ani. Și au apărut și alte romane. Sunt romanele-sinucigașe. Nimeni n-avea nevoie de ele. Cititorul vechi era în tranziție. Cititorul nou era în tranziție. Se încheia o etapă literară. Iar alta încă nu se contura. Despre argumente. Era vorba de o anchetă. Doar o anchetă.
catalin codru
noua paradigma cu sigiliul ,,cartier,,
catalin codru
,,Cititorul vechi era în tranziție. Cititorul nou era în tranziție.,,cititorul vechi era in tranzitie,cititorul nou era in tranzactii-o mica parafrazare.
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: Se poate. Chiar e mai aproape de adevăr.
talex
reeditarea romanului Martorul ar fi binevenita si necesara, poate puneti umarul Dl. Erizanu ca cititorii sunt curiosi….
Gheorghe Erizanu
@talex: Nu pot spune da. Căci va trebuie s-o fac. Poate Vasile vine cu ceva nou. A sosit timpul. Deocamdată, în librăriile Cartier găsiți „Interviu la Contrafort” de Vasile Gârneț.
Ivan
“Temă pentru acasă” de N.Dabija