Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova și-a înaintat candidații pentru Premiul Național.
Premiul Național este coada de șopârlă a fostului Premiu de Stat al RSSM. Premiul de Stat de pe timpuri era o plată propagandistică acordat de către un stat ideologizat agitatorilor și politrucilor literari. Arareori valorile își făceau loc printre ele. Valoarea premiului era de 2500 ruble.
Premiul Național, cel mai consistent premiu din Basarabia din punct de vedere financiar, se vrea un premiu pentru recunoașterea valorilor.
Liftul valorilor sociale și culturale în RSSM a funcționat pe două paliere. Cel oficial. Propagandistic. Cu toate dividentele materiale împachetate ideologic. Și cel neoficial. Real. Cu toate consecințele și nevoile existențiale.
După anii 90 ai secolului trecut s-a încercat remodelarea valorilor. În domeniul literaturii s-a plătit tribut relațiilor, filipicelor naționale, ajutorului material. Până am ajuns în situația că un premiu literar nu mai contează. Ca valoare. Contează doar plicul cu bani.
Consiliul USM i-a propus la Premiul Național, aproximativ cu același număr de voturi, pe criticul literar Ion Ciocanu (candidatul de anul trecut), pe Andrei Strâmbeanu pentru tot și pe Em.Galaicu-Păun pentru romanul „Țesut viu. 10 x 10”.
Liftul din sediul USM încă nu funcționează. Nici cel real. Nici cel al valorilor.
ProAdevar
Într-adevăr – trei politruci, fără propriul ascensor…
Gheorghe Erizanu
@ProAdevar: Parcă erau doi.
vladimir b.
ce au în comun Strîmbeanu cu E.G.P.? Poate că în optica USM – au?!
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: Nu au nimic comun.
Ion
Ce părere aveţi despre demiterea ministrului educaţiei?
Gheorghe Erizanu
@Ion: Maria Șleahtițchi este autor Cartier. Nu vreau să comentez. Dar cred că obiectul trebuie să se numească Istorie. Mai cred că Bac-ul poate fi luat de 20 la sută. Mai cred că numărul de licee trebuie micșorat. Mai cred că autobuzele chinezești nu sunt bune pentru drumurile noastre. Și nu prea cred în trei funcționari ai ministerului.
Modestu
Ofer 2 caldarushe cu dust pentru imbunatatirea feng-shuiului la uniunea scriitorilor. Inteleg sa cari damigene cu vin si cu alte licori paraliterare, sa mergi la un simpozion unde se aduna aceiasi damigenari ca Strambeanu si sa ajungi la un asemenea grad nirvanesc incat sa faci pipi de echipa pe zidul Putnei, dar oare pentru asta se ofera un premiu national de literatura? Vreau putina opera literara de rezistenta, macar pe fundul paharului.
P.S. Deratizarea e gratis, am uitat sa mentionez
Gheorghe Erizanu
@Modestu: Nimic nu e gratuit. Nici dustul.
catalin codru
tineti minte ma-ti fericit cu niste carti cand am trecut pe la biroul cartier.va multumesc din tot sufletul,au fost primele carti moca in vreo 20 de ani.propun ca premiul national sa se ofere odata la doi ani sau poate chiar la patru….aceasta ideie nu va putea,in mod cert,oricum, sa influenteze lit-ra din basarabia,adica nivelul dumisale.serebrian bun ca si novice,cu problema veshnica a debutantilor-pornim bine ,sfirsim mai greu, una la mana.E.G,P.-foarte contraversat,perlele se bukisesk alaturi de bancurile rasuflate,A.BUSUIOC salveaza lista,la asa o virsta chiar tre sa fii tare.multumiri pentru carti.daca pot sa mai trec pe la biroul cartier va rog sa ma anuntati !
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: Cărțile bune apar la Cartier. După ce am smântânit literatura română din ultimii 20 de ani, iată că intrăm pe tărâmul celor mai bune romane ale literaturii române din Basarabia. Cele de la 1966. Le scoatem în această toamnă pe toate patru: „Singur în fața dragostei” de Busuioc, „Povara…” de Druță, „Zbor…” de Beșleagă și „Povestea…” de Vasilache. Mai spre sfârșitul anului, poate, revenim la momentul poetic 90. Cu trei antologii. Mai vedem. Istoricul vine cu două cărți superbe. Tot în această toamnă.