Pe timpul lui Teleucă:
Ion Canna în fiecare dimineață umbla desculț prin iarba din fața casei. Pentru inspirație. Și a umblat așa până vecinul i-a presărat iarba cu sticle;
Andrei Strâmbeanu era aplaudat pentru „cântecul Indonezia me, în traducerea me și în interpretarea me”;
Bogdan Istru nu putea dormi nopțile din cauza primei sale cărți, publicate în 1938, intitulată „Moartea vulturului”, dedicată de către autor celei de-a douăzecea aniversări a eliberării Basarabiei de sub stăpânirea rusească;
Petru Lucinschi recunoștea că „nimeni și niciodată n-a ieșit biruitor din lupta cu scriitorii”;
Pentru trei ruble Ion Bolduma se fugărea după o pisică albă pentru Margareta Șaghinean și, deoarece, n-o putea prinde îi aducea o alta – sură, dar era gata, încă pentru trei ruble, s-o vopsească în alb;
Moldovencele se iubeau cu bieloruși în Crimeea și veneau obosite și cuminți la soții de acasă;
Era cenzură, era Bodiul, era tinerețea unor scriitori care au făcut literatura română din Basarabia, era revista „Nistru”, era săptămânalul „Cultura”, era Zunea Săpunaru, era un tânăr care scria ca și Călinescu care avea să devină academicianul Mihai Cimpoi, era Pavel Boțu, care nu vroia să vină la Chișinău, era Emilian Bucov lângă damigeană, era Grigore Eremei, constructorul Casei Scriitorilor și criticul literar intrasigent, era contele Boris Marian.
Era timpul lui Teleucă. Victor Teleucă, poetul.
Așa spun cărțile. „Pe timpul lui Teleucă” de Arhip Cibotaru, Editura Universul, 2010.
Comandă prin telefon 068 555 579 de luni până vineri: 09.00 - 17.00
Vladimir B.
De ce scrii tu aici ar putea depinde o reconsiderare a literaturii din Chişinău, căci literatura memorialistică face multe la noua percepţie a lucrurilor…
M’a amuzat copios “ingeniziotatea” lui Bulduma, în raport cu pretenţiile şi şarmul M.Ş.! Superb.
Se găseşte cartea în librăriile de la Chişinău?
Putem face un schimb? Eu îţi ofer în schimb memoriile lui Einaudi!
p.s. coperta la cartea lui Cibotaru este astuţioasă)))
Gheorghe Erizanu
@Vladimir B.: OK. Facem schimbul. Cartea se mai găsește în librăriile Cartier. Poate și prin alte părți. Nu e scumpă deloc. M-a mirat prețul. Vreo 70 de lei. Cartonată.
Apropo, „Au înnebunit salcâmi” a lui Tudor Gheorghe e pe versurile lui Arhip Cibotaru.
Despre copertă: Nu toți graficienii se numesc Vitalie Coroban.
catalin codru
cind aveam vre-o 4 anisori,strimbeanu era vecinul nostru,ma ademenea cu ceva dulciuri la el in apartament,si m-a invata sa-mi fac cruce in fata portretului lui lenin,eu la rindul meu la gradinita am invatat o buna parte din grupa mea aceasi chestie,saraca educatoare m-ai n-a facut infarct,vre-o cinspe copii stateau in genunchi si isi faceau cruce in fata lui ilici.in loc sa-l cheme pe srimbeanu la gradinita au chemat-o pe mama.
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: Superb detaliu. Mulțumesc. Nu cred că Strâmbeanu citește. Prin mediile scriitoricești de la noi citatele sunt transmise oral. Cutare a scris despre tine. Și urmează părerea celui care transmite mesajul. Scena ar putea ajunge la Strâmbeanu până la sublim: cinșpe copii care își fac cruce la portretul lui Strâmbeanu.
Vladimir B.
Cu A.Strâmbeanu am şi eu o amintire. În amurgul ceauşismului, în noiembrie 1989, am avut ocaziunea să merg cu un grup de de scriitori de la Chişinău la Iaşi şi Suceava. A fost o călătorie de neuitat! Nu dau nume, dar echipa era impresonantă, n’are niciun rost în acest context să nominalizez pe nimeni. Dar ce pot să spun este că toată lumea avea un fel de “evlavie” faţă de Strîmbeanu, îl priveau cu un fel de amiraţie amestecată cu teamă…eu eram tînăr să înţeleg (dar să şi întreb) de ce, şi am rămas cu această frustrare pînă azi!
catalin codru
avea strimbeanu o piesa pentru copii se numea ,,catelul zburator,,.tata adesea ridea si spunea o poezie nu-mi aduc aminte exact inceputul ,insa sfirsitul e urmator….toata lumea stie ca catelul zburator e o piesa buna,,pacat cA NU S-A FACUT O SELECTIE A MITURILOR SI LEGENDELOR DIN ACEA ,TOUSI FOARTE INTERESANTA, EPOCA.
Ana B.
Știe orice spectator,
Știe fiecare:
Că Cățelul zburător
Versurile îi aparțin lui Aureliu Busuioc și au fost improvizate la recepția dată după premiera spectacolului „Cățelușul zburător”, după piesa cu același nume, semnată de A. Strâmbeanu
Gheorghe Erizanu
@Ana B.: Mulțumim pentru precizare.
Catalin
Mai, Cataline “de din codrii de arama” !
Ce iti amintesti aici despre gradinita si rugaciunea catre Iisusul comunismului mondial este antologic!!M-ai bine dispus pentru tot… restul vietii! Zau!!E grozava chestia! Strambeanu , ziceti, domnilor? Pai , e predestinat cerului, numele asta!! I-auzi, domnule: Stram -bea- nu !! In Ardeal circula o expresie:Tolvai, doamne ! Asa “esclam” si eu acuma!
Sa nu te superi daca amintirea cu pricina o propag tuturor cunoscutilor mei in cele clipe ale savuararii bericilor la cafine. Poate peste ani si ani o vei regasi in …folclor. “De la lume adunate si iarasi la lume date”(Vezi Anton Pan, “Povestea Vorbei”)
PS- Domnule Erizanu,
Rogu-te(si dau si-un langos pe chestia asta)da drumul macar la cateva din ferestrele acelea sa le vedem si noi p-acilea, pe unde calca talpile mele prin glodul lumii! Ca de nu iti fac concurenta cu o contra “espozitiune” intitulata CU SPATELE LA FERESTRE.
Gheorghe Erizanu
@Catalin: Ele pot fi deschise pe http://www.cartier.md. Sunt în dreapta. Sau la această adresă: http://picasaweb.google.com/Coroban/265DeFerestrePentruLibrariaDinCentru#
catalin codru
Catalin@ da ,sigur ,povesteste la cit mai multa lume, toate drepturile rezervate.