Era început de 2007. Încă eram copil. Și credeam că viața e frumoasă. E suficient să faci bine ca cei din jur să-ți răspundă cu bine. Discutam cu Alexandru Mușina, regretatul poet, până la cinci dimineața. Puneam țări la cale, așezam visuri, căutam texte promițătoare, ne aminteam de scrieri frumoase.
România intrase la 1 ianuarie în UE.
Republica Moldova avea să intre peste o jumătate de an în regimul autoritar Voronin, cel crispat. (S-a întâmplat după pierderea de către komuniști a primăriei Chișinău. A fost anul Dorin Chirtoacă.)
Eu nu vedeam ieșirea Republicii Moldova din zona gri, din periferia Europei, din mentalitatea lui homo sovieticus.
Era imediat după moartea lui Gheorghe Crăciun, prozatorul și prietenul de tinerețe a lui Mușina. Alexandru Mușina, într-o noapte de vorbe, a pariat: Republica Moldova va circula fără vize peste 5-7 ani. Eu nu vedeam cum se poate întâmpla.
„În principiu, ar trebui să fiți optimiști – mica criză a vizelor face parte din „tratamentul” de care UE îl aplică – acum, la voi – pentru a-i vindeca pe post-comuniști de nostalgii & inerții sovietice. Cred că aveți – în plus – tot atâtea OW6-uri pe cap de locuitor câte aveam noi în anii 90. Pariul meu cu 5-7 ani rămâne. Și-s convins că o să-l câștig.”
Astăzi, la Vilnus (îmi pare că poate fi ortografiat românește acest Vilnius, care a intrat în circuitul nostru), Republica Moldova parafează Acordul cu UE. Ieri Comisia Europeană a propus scoaterea Republicii Moldova din zona țărilor care au nevoie de vize pentru UE.
Alexandru Mușina a câștigat pariul.
Bielorusia este reprezentată la Vilnus de Lyapis Trubețkoi, care va avea pe 30 noiembrie concertul „Grai”.
Maria Sleahtitchi
Să ne bucurăm şi să fim mîndri, Gheorghe, că Muşina a cîştigat pariul, cîştigînd cei care am crezut şi am făcut ca poetul să cîştige pariul. Ce bine e cînd şi poeţii au dreptate, sînt optimişti şi optimismul lor contează! Să nu ne amintim azi de mişcarea în zig-zag spre Vilinius, dar, de mîine, să nu uităm nici pentru o fracţiune de secundă că de la parafat la semnat şi de acolo la europenitate autentică mai este o bună bucată de drum, de n-ar fi plină de ciulini autohni şi de pe aiurea…
Gheorghe Erizanu
@Maria Sleahtitchi: Mie îmi va fi mai greu. Fără Mușina. Și nu am loc pentru altul.
Mircea
Avea dreptate acel întelept cînd zicea ca e mai bine sa mori optimist decît pesimist. Si e mai bine sa traim cu emotii pozitive: mai multa serotonina în creer, mai putin stres, mai putina depresie.
Simbolul a ceia ce se petrece e puternic.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: E printre puținele lucruri fericite care ni s-au întâmplat de la 90 încoace.
Elena B. Man
Alexandru Mușina, sau triumful celui care a plecat dintre noi, dar nu înainte de a prezice viitorul cu o precizie cuantică de profet autentic.
Gheorghe Erizanu
@Elena B.Man: Era încărcătorul meu cu optimism.
Elena B. Man
@ Gheorghe Erizanu
Sper, din toata inimă, ca aveți și veți avea parte și de alți încărcători de optimism și speranțe.
Gheorghe Erizanu
Elena B.Man: Mulțumim. Cu regret, a fost printre ultimii.
Catalin
George,
Ma alatur spuselor Elenei B. Man . Nu am fost generatia cenaclistilor de luni, prima zi a saptamanii, dar i-am iubit pe toti cu toate diamantele lor. M-am miscat printre ei, mestecand cu unii idei…de vis, cu altii am calatorit inghesuiti spre viitor cu acelasi “BUDILA EXPRES”. Sa stii ca trenul asta circula si acum. Intr-unul din vagoane mi se nazare ca esti si tu. Te zaresc parca la una dintre ferestrele fulgerate in viteza trecerii sale.Nu poti fi decat tu…Tu esti
Gheorghe Erizanu
@Catalin: Frumos poem.