Blog

Ion Druță a fost în această iarnă la Chișinău. A refuzat interviuri și televiziuni. A refuzat întâlniri zgomotoase. A umblat prin librăriile Chișinăului.
Și mi-a spus când a murit învățământul în Basarabia.
În perioada interbelică un învățător de la țară avea un salariu de 10 – 15 mii de lei. Un țăran era plătit pentru o zi de muncă cu 15 lei.
După război în sat a venit un învățător de matematică, Ivan Timofeevici. Era bun la ore. Dar la primul salariu primit tot satul l-a văzut beat lângă un gard.
Atunci educația a murit.

Comentarii(26)

  1. si v-a spus doar ca invatamantul a murit in Basarabia sau v-a povestit si intamplarea cu profesorul din interbelic si cu cel beat de dupa?

    1. @talex: Mi-a spus multe. Și bune, și rele. Și despre „Murgul din Crimeea”, și despre tânărul redactor Aureliu Busuioc, și despre Vasile Vasilache, și despre Vladimir Beșleagă, și despre unul care nu „vreau să-i dau numele”. Au fost discuții private. Recomand pentru lectură „Lupaniada”.

  2. stiti Dl. Erizanu, pentru mine Ion Druta e un scriitor bun, poate ca i se pot imputa alte lucruri, in special prestanta mai mult decat “ambigua” de dupa 90, dar nu i se poate reprosa un singur lucru si anume ca nu ar fi scris literatura. pentru ca au fost discutii private, nu insist, dar sunt curios daca Ion Druta mai patineaza pe teoria moldovenismului. multam pentru recomandare!

    1. @talex, @catalin codru: După mine, Druță n-a „patinat” niciodată pe teoria moldovenismului. După 90 a fost, mai degrabă, împins de oficialitățile Chișinăului de atunci în această zonă. Așa au vrut ei să-l vadă pe Druță. Așa cum alții au vrut să-l vadă în anii 50 sau 60 în altă zonă. Druță a fost acolo unde a vrut el să fie. Nu unde au vrut să-l vadă Chișinăul, Bucureștii sau Moscova. Vedeți „Lupaniada”, care explică formarea lui Druță și arată caracterul lui. Puteți reveni la „Murgul din Crimeea” și să vă uitați la anul primei apariții, la „Povară”, la „Clopotnița”, la proza scurtă, la „Cine a stins lumina în România?”, la ce a spus Marino despre Druță… S-ar putea întâmpla ca, peste ani, cei care au strigat în 2013 că „io sunt mai român” să fie niște profitori embrionari. Și atunci vom deschide cărțile lui Druță.

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    cu acesta ocazie ce s-a ivit ma alatur si eu la curiozitatea lui talex!

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    probabil druta a evitat aceasta tema in discutiile cu gheorghe erizanu iar dumnealui a expus parerea personala,care poate fi putin alta decat cea realmente investigata de noi pe blog!

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    gheoghe cum priviti mitologia moldovenistsa cu mior, luminarea neamului si altele care au aparut nitam nisam.am cautat si zi si noapte pe acest baladesc mior si pe google si pe yandex ,ce sa mai vorbesc de folcloristi…nu-i nicaeri !talex e putin mai rafinat si educat si potriveste cuvintele.eu as zice ca nu doar a patinat ci chiar a intrat in joc destul de serios…si e pacat mai ales cand citim druta…

    1. @catalin codru: Nu e vorba de folclor. Sau moldovenism. A fost perioada mesianică.

    • Margarita

    • 10 ani în urmă

    Suntem prea mici pentru a-l judeca pe Druta, care a spus omenirii ca nu suntem un neam de tigani si venetici, dar un popor cu istorie, limba si traditie, valori pe care nici un regim nu le poate sterge!

    1. @Margarita: O fi.

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    da sintem mici si prosti si orice-ar fi,trebue sa tacem.in privinta perioadelor mesianice as adauga -toate inventiile identitare ,care in mod normal sint lipsite de baza istorica,genetica , trebue sa propage niste mituri artificiale ,niste mesia ,sfinti volativi ,monumente megaliptice…nu pot comenta opera lui druta care a fost citita de mine intr-o rasuflare…aici vorbim despre pozitia civica si intelectuala a stimatului prozator.domnu erizanu nu ma intereseza anume opinia dumneavoastra in privinta prozatorului druta…m-ar interesa cum se vede insasi marele druta-scritor sovietic,scriitor moldovenesc sau scriitor roman?poate aveti un raspuns ,as fi foarte curios!!!!

    1. @catalin codru: Va trebui sa-l întreb. Poate voi reveni la temă.

    • catalin

    • 10 ani în urmă

    George,
    ma bag si eu ca musca-n lapte… Despre Ion Druta stiu ce stiu si o farama din ce stiu am spus . Iata acum inca o farama; in decembrie 1989 , cea de-a doua jumatate, coltul meu de Romanie traia mai intens decat alte colturi si…cotloane dintrinsa. Familia ,toata, era seara de seara , cu mic cu mare , in jurul radioului si al putinatatii de TVR cu antena pusa pe Ungaria. Cand, de-odata, la radio Europa Libera se citeste limpede,in direct de la Roma ,daca bine-mi amintesc , cu gravitate si dictie perfecta “Cine a stins lumina in Romania ?”. Dupa primele fraze s-a plans in hohote cum in viata mea nu am crezut ca poate plange o ditamai familie , trecuta prin multe cele. Ne-am plans destinul? Am trait in noi insine catarsisul unei tragedii? Nu stiu… Nu stiu daca s-a frant ceva si ce s-o fi frant in noi… Ce stiu sigur e ca a fost cea de-a doua intalnire personala cu niste vorbe cazute peste noi dintr-un senin inalt ca o ploaie de meteoriti sezisabili doar prin fulgerele lor. Apoi au urmat aici la mine acasa si in intreg Banatul timisan ,zile sangeroase. Nici pana in ziua de azi nu li s-a sters durerea in numeroase familii. Si sunt familii care nici pana azi nu-si stiu unde li-s mortii, crede-ma. De atunci au trecut ani multi, anii unei generatii care azi maine isi va cere intrarea in treburile vietii. Acum, si aceasta e cea de a treia mea intalnire cu vorbele lui Ion Druta, citesc o carte de istorie romaneasca scrisa de un strain. Un strain ce raspunde la numele de LARRY L. WATTS , iar cartea se numeste ” Fereste-ma , doamne, de prieteni-Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania”, aparuta la editura ROA , Bucuresti,2012. Si unde celebra intrebare este citata .

    1. @catalin: Să înțeleg că „Cine a stins lumina în România?” a făcut parte dintr-o orchestrare a propagandei sovietice împotriva României? O fi. Dar eu cred că binele pe care îl voia Druță României în acel august sau început de toamnă, parcă, 89 era mult mai pronunțat decât binele pe care îl voia Ceaușescu României. Iar „Șoapte de nuc” ale lui Druță au fost scrise în anii 50. În acea proză Druță se visa rege peste români, când mulți scriitori din Basarabia se visau în Comitetul Central, măcar, ca să utilizez un termen din partea locului, din Chișinău. Tragedia Armatei Române din Crimeea o găsim descrisă tot la Druță: „Murgul din Crimeea”.
      Știu că sunt printre puținii care nu vrea să șteargă cu buretele literatura română basarabeană din anii 60. Dar nu cred că literatura română din Basarabia începe cu „Ecce Pablo, Hose Pablo!” Au mai fost niște scriitori care au salvat, cel puțin, limba română în Basarabia sovieitică. Dacă nu vrem să le recunoaștem opera. Dar eu le recunosc și opera. Ei nu sunt atât de mulți. Sunt patru-cinci prozatori. Și unu poeți. Patru romane. Câteva poeme. Câteva piese. Câteva proze scurte. Și niște „Disocieri”.

    • Mircea

    • 10 ani în urmă

    @catalin codru: nu pot sa-mi împedic sa reactionez la întrebarea dumnitale, care mi si pare chear provocatoare. Merge înca o data vorba de identitate. Doar ca problema identitatii este una complexa si se mai vorbeste de fatetele identitatii fiecarui dintre noi unde una din fatete este cea nationala, care, cred eu, poate evalua (în sensul sentimentului personal). În ce priveste Ion Druta, el a scris opere care raspund la aceasta întrebare. Cred ca un sovietic îl vede pe Druta sovietic, un român îl vede român, un moldovean îl vede moldovean. Dar întrebarea este foarte pertinenta daca s-ar adresa fiecarui dintre noi: ce te consideri? sovietic, român ori moldovean? Cred ca experienta majoritatii basarabenilor nascuti în perioada sovietica este vorbitoare la acest capitol.

    • Mircea

    • 10 ani în urmă

    a se citi: evolua în loc de evalua

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    domnul mircea!poate eu si sint provocator.intrebarea suna altfel-personal druta cum se considera?cea ce ar fi o opinie subiectiva ,fara probleme identitare,analize istorice.e simplu, mi se pare!

    • catalin

    • 10 ani în urmă

    George,
    E Ok.Orchestrarea propagandei sovietice(?), stii bine, e lunga si grea si continuua.Nu-i de azi de ieri.Vrea cineva sa stearga cu buretele ce s-a scris in RSS Moldoveneasca in limba romana? Nici nu poate !! Chiar daca s-a scoate cartile toate in PMAN si li s-ar da foc. Mai poate scoate cineva din literatura romana … de dincoace , pe Lucian Blaga(off…”Silogismul slav”!),Tudor Arghezi, Petre Dumitriu? Pe Vintila Horia ? Pe Sadoveanu cu “Mitrea Cocor” sau “Fratii Jderi”? Pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Noica, Ionesco, Paul Goma ? Pe Monica Lovinescu,Virgil Ierunca,Nicolae Steinhardt ? Lista e mai lunga, cartile la fel si lunga mi-ar fi si continuarea… Poti sterge,asadar, istoria din noi? Nicio urma nu i se poate sterge, George. Poti sterge urmele lui HORIA,CLOSCA si CRISAN? Cele ale lui Avram Iancu ? Multi au vrut, nimeni nu a reusit. Poti spune “De ce e Romania altfel?”- vorba lui Lucian BOIA ? Sau i se poate face vreun repros ,unul doar, lui Cantemir ? Pe cine sa mai pun pe lista,cand lista e insasi istoria … “cresterii limbei romanesti s-a patrie cinstire”?
    Asa ca nu-ti fie cu naduf, George nici la vrut , nici la recunoscut.Literatura asta de limba romana are de acuma TRUP DE LUMINA, lumina ei ingemanata, de flacari ingemanate vreau sa zic,are semintele ei semanate in toate zarile pamantului si din ele va sa rasara multe marturii si multi martori si multe ierburi.Sfantul Pavel a spus candva si undeva celor care-l intrebau despre adevar:”Cercetati Scripurile”. Tu, de o pilda, spui frumos , intelept si simplu aproape cu fiecare tableta pe care o inchei:”Asa spun cartile” .Mie,marturisesc, nu-mi ramane altceva nimic de spus.

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    domnul mircea!e foarte ok aceasta identitate in dinamica, sugerata de dumneavoastra-sovietica,moldoveneasca,romaneasca.trei la numar ,insa fiecare din noi alege statia la care coboara!eu sint intr-o calatorie apriga,pina gasesc statia teminus ,poate,nici nu-mi dau seama ,cum cu timpul dispare aceasta intriga)))druta ,fara indoiala e un mare prozator pe plan europen,dar!ne intereseaza(ma intereseaza)subtilitatile pozitionarii identitare!s-ar putea ca marele druta,fara nici o ironie fiind spus,sa se fi ratacit in labirintul istorico-geografico-identitar si mai cu seama literar…toti sintem mancati de dubii si e normal.cel mai mare compozitor actual ,nu odata a declarat ca simte romaneste,(doga)vieru? nici nu trebue comentat,ce zice cel mai mare prozator?poate i-a fost greu pina acum…dar s-a dus si bodiul si poate ne spune acum ceva!!!sau troita nu e valabila?

    • Mircea

    • 10 ani în urmă

    @catalin codru: Cu riscul sa fiu învinuit de antipatriotism, cred ce identitatea etnica nu este componenta cea mai importante a unei personalitati. Cred ca nationalismul si sovinismul sunt anticonstructivi. Vreau sa spun ca mai important este ceia ce faci, decât ceia ce te consideri. Am o reflectie interesanta a poietului arab Adonis din Poème de Babel: « Pour tuer la poésie, il suffit de poser qu’il y a une correspondance absolue, parfaite entre les mots et les choses : alors la poésie n’est plus possible, puisqu’elle travaille au contraire dans la distance entre les deux.
    …Au fond, la tâche de la poésie est de rappeler que le sens n’est jamais achevé, que l’identité est toujours en avant, du côté de l’avenir, non pas dans le passé, dans une tradition immuable, appelée à se répéter indéfiniment ». Nu îndraznesc sa traduc acest extras, dar ideia care am retinut-o e ca poiezia apare acolo unde nu e o corespondenta absoluta între cuvinte si ceia ce reprezinta ele…În caz contrar merge vorba dictatura, ori paranoïa.

    1. @Mircea, @catalin codru: E o polemică francezo-rusă. Pe idei. Arareori se întâmplă pe blogurile Basarabiei. Notă: Mircea e basarabean stabilit în Franța, Cătălin Codru e basarabean stabilit la Moscova. Sper că nu vă deranjează că deschid aceste paranteze. Mulțumim.

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    eu greu sa va contrazic daca e de privit prin aceasta prizma lucrurile!pina la urma doar posteritatea decide ce a fost un om si la baza tuturor verdictelor doar faptele servesc drept temei de judecata!intre patriotizm si nationalizm e o mica,mare diferenta!abia perceptibila dar totus diferenta exista.

    • Mircea

    • 10 ani în urmă

    Am îtîlnit basarabeni care se prezinta rusi (nefiind de etnie rusa), altii se prezinta români, altii moldoveni. Am un prieten si coleg român care este ungur si catolic. Mai am un prieten si coleg cu care vorbesc româna dar este de origine siriana si e ortodox. Un alt prieten chino-vetnamen care nici nu stiu cum ma percepe, rus ori român ori francez. Pentru el e indiferent, el se considera aziatic. Am mai multi colegi din România care îmi spun ca sunt moldoveni. Eu le spun ca sunt român din Basarabia ori RM. La altii la spun ca sunt din fosta URRS, la altii le spun ca sunt din Europa de Est, în alte circumstante spun ca sunt francez, fapt care e deasemenea adevarat. Miercuri în timpul mesei la cantina spitalului, eram la masa cu mai multi colegi, printre care o colega românca venita de 5 ani, alta de o luna si mai era o interna cu un nume cât se poate de român: Turdeanu, am interpelat-o sa o prezint tot ca românca în fata colegelor, dar ea a reactionat foare clar: eu nu sunt românca. Buneii ei erau Români. Ce sa va mai spun? Ma simt si european. Dar nu asta ma preocupa cel mai mult.

    • catalin codru

    • 10 ani în urmă

    AM IMPRESIA CA LUPTATI CU ANALFABETIZMUL!SANT LUCRURI ARHI-CUNOSCUTE.MIGRANTII DE OBICEI REPEDE SE INDEPARTEAZA DE LA OBIRSIILE SALE ,PENTRU A SE SOCIALIZA MAI REPEDE IN PATRIA NOUA!S-AR PUTEA CA NEPOTII DUMNEAVOASTRA LA FEL VOR SPUNE CA NU SINT ROMANI,MOLDOVENI!AICI VORBIM DE PERSONALITATI DE DIMENSIUNE INTERNATIONALA SI CARE NE REPREZINTA CA SI NEAM ,CULTURA,CIVILIZATIE!

    • Nic Arsa

    • 10 ani în urmă

    “În perioada interbelică un învățător de la țară avea un salariu de 10 – 15 mii de lei. Un țăran era plătit pentru o zi de muncă cu 15 lei.”
    Moartea învățătorului [interbelic] de la țară a fost intenționat cautată de tovarășii sovietici post-inter-belici și ciracii lor locali (a se citi, “cozi de topor”).
    Tăria noastră, în timp, de la tablițele de la Tărtăria citire și înainte, a constat în conservarea uluitoare a satului, a organizării sale hiper-stabile și extraordinar de eficiente, a rolului său esențial de … centru al galaxiei civilizației pelasgilor-geților-dacilor-românilor.
    Din păcate, ceea ce n-au reușit toți aceia din trecut, a fost pasat (cu mult succes) fiilor, clonelor, Mivinelor, Rompetrol-ului, Lukoil-ului, etcaetara … și altora de aceeași speță, care continuă cu succes opera tătucilor.
    Dar, din nou, “nu mor caii când vor cânii.”

    1. @Nic Arsa: „Veșnicia s-a născut la sat..” Putem încerca să ieșim din acest clișeu. Depinde de noi. Satul basarabean a fost ucis cu succes. Dar e ca în cântecul cela cu Jana: „Nu mai plânge, Jane, Jana n-a murit, Jana se transformă…”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt