Se fac fără scaune. Din respect față de cuvinte. Ca vorbitorii să simtă în picioare fiecare cuvânt.
Fără prezidium. Din respect față de ascultători. Și ca un elementar spațiu democratic.
Cu program clar. Cine și cât timp va vorbi. Despre carte și autor. Fără incursiuni lirice în propria biografie.
Cu sesiune de autografe. O carte semnată de autor are o valoare suplimentară față de prețul de pe copertă. Și nu poate fi furată din biblioteca personală.
Lansările se fac în librării. Cartea este un produs care se cumpără. Cumpărând o carte investești în autor și în altă carte.
O lansare nu poate dura mai mult de o oră și treizeci de minute. O nuntă italiană durează patru ore.
Nimeni nu înregimentează oameni ca să vină la lansări de carte. Vine cine vrea, rămâne cine poate.
Lansările se fac fără resurse administrative.
Lansările se fac cu scriitori buni, cărți bune și public bun.
Ion Luca Carnavale
Cam buhaltericioasă, pe alocuri, bula paparal-lansator-editorială. Uneori cam milițienoasă.Și cam în stilul Kamitetului Țăntral al Partidului Editorialist-Lansarist din Uniunea Ukazurilor Intelectualstice.
În rest, tăt narmal : ca și religia, cultura cere sacrificiuri, deci la statul în chișioari ar trebui adăugate și niște coji de nuci, sub tălpile goale.
Salve, Editore, cetitorii te salută.
În chișioari.
Gheorghe Erizanu
@Ion Luca Carnavale: Oho, încântat, maieste, că ați ieșit din muțenia prusacă.